Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI) avertizează că economia globală traversează o perioadă în care stabilitatea devine o excepție, nu o regulă, scrie The Guardian. Cu doar câteva zile înainte de reuniunea anuală a FMI de la Washington, Kristalina Georgieva a tras un semnal de alarmă asupra tensiunilor tot mai vizibile din economia mondială. Într-un discurs susținut la Institutul Milken, ea a spus, fără ocol: „Puneți-vă centurile. Incertitudinea este noua normalitate”.
Deși lumea economică părea să respire mai ușurat după anii de criză pandemică și după valurile succesive de inflație, avertismentul vine într-un moment în care piața globală începe din nou să tremure. Georgieva a remarcat că, în pofida războiului comercial declanșat de Donald Trump, Statele Unite au evitat recesiunea, iar economia mondială ar urma să încetinească doar ușor în acest an și în 2026. Totuși, semnele de tensiune se adună.
Unul dintre acestea este creșterea record a prețului aurului, care a depășit pragul de 4.000 de dolari uncia – un indiciu clasic al fricii investitorilor. În paralel, acțiunile companiilor americane au atins niveluri istorice, alimentate de entuziasmul față de inteligența artificială generativă. Pe Wall Street, optimismul pare nelimitat, chiar dacă piața muncii dă semne de oboseală.
Georgieva a avertizat însă că reziliența economică globală nu a fost încă pusă cu adevărat la încercare. O eventuală corecție bruscă a pieței ar putea declanșa o reacție în lanț – de la înăsprirea condițiilor financiare până la scăderea abruptă a creșterii mondiale, cu efecte severe asupra economiilor în curs de dezvoltare. „Istoria ne arată că sentimentul pozitiv din piețe se poate schimba peste noapte”, a subliniat ea.
FMI estimează în prezent o creștere globală de aproximativ 3% pentru 2025, ușor sub nivelul de 3,3% din 2024. Noile proiecții vor fi prezentate la reuniunea din săptămâna viitoare.
În discursul său, Georgieva a trasat și direcții concrete: Washingtonul trebuie să își reducă deficitul bugetar, amplificat de reducerile de taxe destinate celor mai bogați, măsuri care ar urma să adauge peste 3.000 de miliarde de dolari la datoria publică americană în următorul deceniu.
China, pe de altă parte, este îndemnată să stimuleze consumul intern și să reducă dependența de economisirea excesivă a gospodăriilor – un dezechilibru care frânează creșterea.
Iar Europa, primește un mesaj tranșant: „Destul cu discursurile mărețe despre competitivitate. Știți ce trebuie făcut. Este timpul acțiunii.” Ea a cerut Uniunii Europene să creeze un „țar al pieței unice” care să elimine barierele dintre statele membre – de la energie și servicii, până la piața muncii și sistemul financiar.
În final, Georgieva a făcut trimitere la frustrarea socială crescândă din multe țări: „De la Lima la Rabat, de la Paris la Nairobi, de la Kathmandu la Jakarta, tinerii ies în stradă. Cer șanse reale, nu promisiuni.”
Într-o lume în care încrederea pare o resursă tot mai rară, mesajul șefei FMI are o miză clară: economia globală nu mai poate fi tratată ca o constantă, ci ca o ecuație aflată în permanentă schimbare.
