Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a refuzat să spună numele procurorilor anticorupție care au demisionat înainte de a trece de vetting. Totodată, aceasta a punctat la o emisiune de la N4 că unul din ei se ocupa de dosarul „Frauda Bancară”.

„Cererile de demisie sunt depuse la Procurorul General. Noi pe parcurs am avut discuții și eu cunoșteam despre cei care intenționau să plece. Sunt două persoane care nu activează demult, dar care cândva au fost la PA. De fapt au demisionat 7, patru sunt de la Oficiul Nord și au demisionat ca urmare a schimbării legislative privind comptența PA, pentru că oficiul nord și sud urmează să fie lichidate. Le-am oferit celor de la Bălți și Cahul să vină la Chișinău să facă parte din echipă, dar înțeleg că e familia la mijloc și nu e așa de ușor. De aceea, și-au dat demisia acum, înainte de vetting. De la aparatul central, de la Chișinău, unicul sediu PA, din 38 de procurori au demisionat de facto 3 ca rezultat al notificărilor vetting. Sunt 2 procurori din secția judiciară și 1 procuror responsabil de frauda bancară.Va fi dificil să gestionăm acest caz mai departe. Acest procuror a contribuit în mare parte, adică foarte mult la aceea că am reușit să identificăm și să înghețăm 80 mil. de dolari pe dosar. Chiar e o pierdere mare pentru PA și pentru țara noastră. Persoana nu se simte că va avea parte de o evaluare obiectivă”, a declarat Dragalin.

Precizăm că, astăzi a fost anunțat că nouă procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și-au prezentat demisia în urma inițierii procesului de evaluare a acestora. Surse din cadrul organelor de drept au precizat pentru ZdG.md că printre persoanele care au demisionat sunt mai mulți procurori care au gestionat sau gestionează cauze penale de rezonanță. Unii dintre ei au cumpărat, în 2023, bunuri de milioane. Instituția mediatică citată a obținut câteva nume.

Câteva nume ale procurorilor anticorupție care au demisionat. Lista celor care mai vor să plece ar fi mai mare!

#anticorupție #Comisia Vetting #demisii #integritate procurori #PA #Veroncia Dragalin

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.