Anual, la data de 1 februarie este marcată Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală. În ajunul acestei zile, vineri, 31 ianuarie, președinta țării, Maia Sandu, a participat la Călărași, alături de sute de primari, reprezentanți ai administrației publice locale și alți invitați, la evenimente dedicate cu această ocazie.

În discursul său, șefa statului a reafirmat importanța administrației locale în dezvoltarea comunităților și consolidarea democrației.

„Astăzi marcăm Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală – un prilej de recunoaștere a muncii Dumneavoastră și un moment de reflecție asupra a ceea ce am realizat, împreună, pentru oamenii în slujba cărora suntem cu toții, dar și asupra a ceea ce mai avem de făcut.

În ultimii ani, am lucrat cu toții pentru a mobiliza resurse mai mari în beneficiul dezvoltării localităților noastre. Am promovat Moldova și am atras resurse externe care au avut un impact real în comunitățile noastre. Am crescut și alocările de la bugetul național pentru satele și orașele din țară prin diverse programe, dar mai ales prin inițiativele „Satul European” și Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Iar rezultatele se văd: din 2022 până astăzi, am realizat 895 de proiecte în toată țara.

În 2024 am lansat „Satul European II”, cu alte 712 proiecte. Investițiile totale în programele „Satul European” I și II depășesc 5 miliarde de lei, dintre care 4,5 miliarde s-au alocat de la bugetul de stat, iar 500 de milioane de lei reprezintă contribuția autorităților publice locale.

În plus, pentru 2025, Guvernul a alocat peste 700 de milioane de lei pentru Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, – cu 100 de milioane de lei mai mult decât anul trecut. Dumneavoastră, cei din prima linie, ați transformat – și transformați în continuare – aceste resurse în proiecte concrete care au îmbunătățit – și îmbunătățesc – viața fiecărui cetățean.

Am reușit să facem aceste lucruri pentru că am rămas de partea bună a istoriei, pentru că am fost corecți, curajoși, pentru că ne-am păstrat democrația și am dovedit că suntem apărători ai păcii și ai libertății. Sprijinul pentru dezvoltare nu vine de la regimuri autoritare, ci de la țările democratice”, a conchis Maia Sandu.

Primarilor, dar și reprezentanților ai administrației publice locale, președinta le-a spus că „pentru a rămâne în continuare parte a lumii libere, trebuie să muncim împreună”, pentru a schimba viața cetățenilor atât de la sate, cât și din orașe.

„(…) Dumneavoastră, cei care comunicați zilnic cu oamenii, aveți un rol esențial. Așa cum îi îndrumați să-și rezolve problemele, tot așa trebuie să-i ajutați să înțeleagă anume importanța de a fi uniți, de a nu apleca urechea la minciuni și dezinformări, de a nu își vinde votul – pentru că nu poate exista pace dacă suntem divizați, dacă între noi vor fi mulți care vor prefera să renunțe la viitorul copiilor pentru 30 de arginți.

Dar dincolo de problemele de moment, trebuie să punem cu adevărat bazele unei dezvoltări sociale și economice durabile. Bunăoară, criza energetică ne obligă să accelerăm eforturile de tranziție la surse regenerabile, ceea ce va reduce costurile atât pentru stat, cât și pentru cetățeni. La fel, trebuie să prioritizăm educația, pentru că avem rezultate îngrijorătoare în unele regiuni ale țării. Pe măsură ce progresul tehnologic își face simțite efectele pe piața muncii, este important să avem tineri cât mai bine pregătiți – pentru că locurile de muncă, meseriile zilei de mâine vor presupune un bagaj tot mai solid de competențe și cunoștințe deopotrivă.

Ne dorim pentru noi, precum și pentru generațiile viitoare, să trăim sănătos. De aceea, trebuie să continuăm eforturile de a consolida sistemul de sănătate în comunitățile noastre. Dar o viață sănătoasă înseamnă și acces la apă – nu este suficient doar să construim rețele; trebuie să găsim soluții sustenabile pentru sursele de apă. Și, desigur, nu putem fi sănătoși decât dacă respirăm un aer curat.

Mulțumesc celor care se implică în plantarea de păduri – este un program care va contribui nu doar la un mediu înconjurător mai prietenos, dar care va contribui la soluționarea problemei aprovizionării cu apă. M-aș bucura ca în viitorul apropiat să văd și mai multă implicare în acest proces. Nu în ultimul rând, trebuie să accelerăm implementarea programelor de management al deșeurilor.

Desigur, vom continua să construim drumuri, iluminat stradal, sisteme de canalizare și alte elemente ce țin de infrastructură. Așa cum am zis, pentru toate acestea vom avea nevoie de încă și mai multe resurse, iar acestea pot fi mobilizate doar dacă vom continua să avansăm pe calea integrării europene.

Pentru ca fiecare proiect să fie realizat cu responsabilitate, fiecare leu cheltuit cu chibzuință și fiecare lucrare să fie trainică, trebuie să punem în capul mesei meritocrația: să angajăm oameni competenți, să investim în pregătirea cadrelor și, cel mai important, să învățăm unii de la alții. Avem multe exemple pozitive în toată țara, cu care ne putem mândri. Vreau să folosesc această ocazie să mulțumesc și partenerilor de dezvoltare care sunt alături de localitățile noastre”, a declarat președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituită în 2012, Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală subliniază rolul fundamental al administrației locale în oferirea unor servicii publice de calitate și în promovarea unei dezvoltări echilibrate a regiunilor țării.

#APL #discurs #Maia Sandu #presedinta

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.