Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Șefa statului la conferință despre alfabetizare și dezinformare: „Viitorul democrației depinde de gândirea liberă”

21 Mart. 2026, 09:02
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
21 Mart. 2026, 09:02 // Actualitate //  Realitatea.md

Un eveniment dedicat alfabetizării media și integrității informaționale a reunit oficiali și experți, în contextul creșterii fenomenului de manipulare informațională în Europa.

În acest sens, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la conferința „Alfabetizarea Media și Integritatea Informațională: Consolidarea rezilienței împotriva dezinformării și FIMI în Europa”, unde a abordat noile riscuri la adresa democrațiilor și necesitatea consolidării rezilienței societății în fața dezinformării.

Șefa statului a subliniat că Europa traversează o transformare profundă a naturii riscurilor, marcate de apariția unui nou tip de conflict.

„Este un război care vizează felul în care oamenii gândesc, ce cred și cum acționează”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit acesteia, acest fenomen afectează în mod direct încrederea publică și capacitatea cetățenilor de a lua decizii libere și informate. Totodată, șefa statului a precizat că Republica Moldova a resimțit direct aceste presiuni, inclusiv în timpul proceselor electorale recente, când au fost înregistrate tentative coordonate de influențare a alegerilor prin dezinformare, finanțări ilegale și manipularea spațiului informațional.

În același context, Maia Sandu a atras atenția că aceste amenințări nu au dispărut odată cu încheierea alegerilor, ci au devenit „mai subtile și mai sofisticate”, subliniind că războiul cognitiv reprezintă o realitate de durată pentru întreaga Europă.

Președinta a făcut referire și la legătura dintre manipularea informațională și războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, arătând că, pe lângă agresiunea militară, există eforturi constante de influențare a percepțiilor publice, de slăbire a sprijinului pentru Ucraina și de generare a diviziunilor în societățile europene.

De asemenea, au fost menționate acțiuni menite să submineze încrederea în consolidarea capacităților de apărare ale Europei și în procesul de extindere a Uniunii Europene.

În acest context, președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea adaptării rapide a instituțiilor și a cadrului legal la aceste provocări și a salutat inițiativa Consiliul Europei de elaborare a unui instrument juridic pentru combaterea manipulării și interferenței informaționale externe. „Trebuie să putem acționa la timp”, a menționat aceasta.

Un accent aparte a fost pus pe educația media și informațională, considerată esențială pentru creșterea rezilienței societății.

„Într-un război cognitiv, forța unei democrații depinde și de capacitatea cetățenilor săi de a rezista manipulării”, a adăugat Maia Sandu.

În final, șefa statului a subliniat că tinerii reprezintă categoria cea mai expusă mediului digital, dar au, în același timp, un rol esențial în protejarea democrației. Totodată, aceasta a evidențiat că miza acestui tip de conflict depășește sfera proceselor electorale sau funcționarea instituțiilor, vizând în esență capacitatea cetățenilor de a gândi liber și independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.