Președinta Maia Sandu s-a întâlnit astăzi, 3 februarie, cu Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, cu Președinta Saeimei a Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, și cu Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas. Este prima dată când șefii Parlamentelor celor trei state baltice întreprind împreună o vizită oficială în acest format în Moldova, ceea ce reprezintă un semnal puternic de susținere a parcursului european al țării noastre.

Șefa statului a evocat relațiile excelente cu cele trei state și sprijinul ferm al acestora pentru Republica Moldova. Totodată, discuțiile s-au axat în special pe procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Experiența Estoniei, Letoniei și Lituaniei demonstrează în mod clar beneficiile integrării europene, consolidarea democrației, dezvoltarea economică accelerată, creșterea nivelului de trai și instituții publice eficiente și transparente. Datele economice ilustrează succesul drumului european al acestor state.

În Estonia, salariul mediu brut a crescut de peste 4 ori, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 3,5 ori. În Letonia, salariul mediu brut a crescut de de aproape 5 ori, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 2,5 ori. În Lituania, salariul mediu brut a crescut de aproape 7 ori, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 4 ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discuțiile au abordat, de asemenea, situația de securitate din regiune. Președinta Sandu a exprimat recunoștința Republicii Moldova pentru solidaritatea statelor baltice față de Ucraina. În acest context, a avut loc un schimb de opinii privind modalitățile de contracarare a riscurilor generate de războiul hibrid, inclusiv atacurile cibernetice, dezinformarea și ingerințele externe care vizează procesele democratice.

#întrevedere #Maia Sandu #presedinti a parlamentelor #Țările Baltice

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.