Președinții Oficiilor Teritoriale Soroca și Cimișlia ai fostului Partid Politic „Șor” au fost condamnați la cinci ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului de către un grup criminal organizat.

Totodată, instanța i-a privat pe cei doi de dreptul de a desfășura activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de a fi membri ai acestora, pentru o perioadă de patru ani. De asemenea, a dispus confiscarea sumei de aproximativ 9,7 milioane de lei de la președintele organizației teritoriale Soroca și a sumei de circa 3 milioane de lei de la președintele organizației teritoriale Cimișlia.

Din motiv că nu s-au prezentat la pronunțarea sentinței, instanța le-a înlocuit măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara cu arestul preventiv, cei doi fiind anunțați în căutare. Totodată, instanța a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor inculpaților în faza de urmărire penală.

„Potrivit probatoriului administrat de Procuratura Anticorupție, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, inculpații, în calitate de președinți ai Oficiilor Teritoriale Soroca și Cimișlia ale fostului Partid Politic „Șor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023 și radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 23.01.2024), ar fi acceptat cu bună știință, în perioada iulie – octombrie 2022, finanțarea partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în suma totală de aproximativ 12,7 milioane de lei.

Aceste mijloace financiare ar fi fost utilizate pentru achitarea protestelor organizate de partid și pentru plata salariilor necontabilizate (în plic) membrilor oficiilor teritoriale. Inculpații au negat acuzațiile pe tot parcursul procesului”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

#Cimislia #închisaore #partid Șor #presedinti #Soroca

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.