Probele de sânge au fost prelevate în 2025 pentru prima dată, pentru sa identifica metronidazolul la păsări. Precizarea a fost făcută de Radu Musteață, șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Vorbind despre scandalul cu antibioticul care a contaminat ouăle și carnea în Moldova, oficialul a menționat că era planificată preluarea a 10 probe din țară. Pe 9 decembrie, laboratorul din București unde s-au efectuat analizele a confirmat prezența substanței la un producător.

La două ferme ale companiei au fost dispuse anchete suplimentare. S-a interzis tăierea găinilor și vânzarea lor. Specialiștii au preluat ser din sângele păsărilor și furaje, pentru a stabili cum s-a produs contaminarea. Ulterior, laboratorul din România a confirmat că hrana pentru păsări avea metronidazol.

Urmare a anchetei, de pe 19 decembrie s-a stopat importarea furajelor și au fost efectuat verificări și la distribuitorii de furaje. Potrivit lui Radu Musteață, aceștia au fost reticenți să colaboreze cu autoritățile de control și să le transmită informații despre companiile unde a fost livrată hrana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbind despre apariția unei liste cu agenți economici care vând carne de păsări și ouă, vizate în scandalul metronidazolului, șeful ANSA precizează că s-a stopat comerțul cu produsele lor, iar de la ferme s-au prelevat probe la sfârșitul lunii decembrie. Documentul apărut în spațiul public reprezintă o notă de serviciu a specialiștilor Agenției, potrivit lui Radu Musteața, în el fiind enumerate companiile la care s-au livrat furaje contaminate.

Analizele de laborator au confirmat prezența metronidazolului în ser la unele abatoare ale companiilor respective, iar loturile de ouă de la producătorii vizați, în care s-a confirmat prezența substanței, au fost rechemate. Musteața a menționat că întreprinderile unde rezultatele probelor au fost negative pot comercializa în continuare ouă și carne de pasăre.

Responsabilii din Ucraina deocamdată nu au răspuns solicitărilor Chișinăului privind metronidazolul, însă din spusele lui Radu Musteață substanța este interzisă și în țara vecină, dar și la nivel european.

De pe 9 ianuarie, importul furajelor din Ucraina este stopat, cu excepția hranei pentru animalele de companie, au punctat specialiștii de la ANSA.

#metronidazol #contaminare #carne de pasare #ouă #ANSA

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali