Radu Musteață, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) susține că în 2021 doar 23% dintre angajații instituției au trecut testele de integritate ale Centrului Național Anticorupție. Atunci, autoritățile efectuau reformarea instituției și au schimbat managementul, urmând să numească șefi de direcții în subdiviziunile teritoriale.

Expertiza anticorupție a stabilit că existau mai mulți specialiști cu probleme de integritate și legături dubioase. Pentru a întrerupe pretinsele acțiuni care pătau imaginea ANSA, acestora li s-a propus transfer în alte raioane, unde nu aveau legături.

„Având acea informație despre activitatea lor, s-a luat decizia de a le a fi propuse funcții de șefi de direcție în alte raioane, pentru a rupe acele rădăcini create. Ei s-au eliberat din rândurile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor”, a explicat Musteață în cadrul unei conferințe de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele vizate, însă, au refuzat și au plecat din sistem. Ulterior, instanța le-a restabilit, însă instituția era reformată, iar funcțiile lor nu mai existau. Deși aceștia ar fi primit oferte pentru alte funcții la ANSA, ei le-ar fi refuzat.

Precizările au fost făcute în contextul scandalului în care s-a pomenit instituția, după ce mai mulți foști angajați declarau că ar fi fost presați să plece din funcție.

Totodată, cu referire la medicii veterinari care efectuau controale în piețe, Musteață a menționat că funcțiile lor au fost excluse de la ANSA, deoarece aceștia ar fi pretins bani de la micii comercianți și producătorii autohtoni. În același timp, conform lui, CNA a efectuat măsuri în privința lor și a stabilit că acești medici au fost prinși că ar pretinde bani.

Actualmente, ANSA menționează că eliberează toate actele online, iar proprietarii de afaceri pot solicita actele permisive necesare în mod electronic și le pot primi în același mod, astfel încât să fie excluse riscurile de corupție.

„ANSA a renunțat la aparate de casă, la bani cash. Acum toate transferurile au loc în mod economic. Acest mesaj trebuie să fie clar și pentru operatorii economic: Nu preia ANSA bani cash”, a precizat directorul instituției, în context.

Oficialul a mai menționat că în 2023 ANSA a aplicat amenzi cu două milioane de lei mai mult. Potrivit lui, retragerea produselor nesigure de pe rafturi și returul produselor de origine animală de la frontieră reprezintă o dovadă că instituția pe care o conduce își face bine munca.

#angajati #ANSA #demisie #lupta cu coruptia #Radu Musteață

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.