Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Șeful Armatei României șochează din nou: Nu putem doborî dronele rusești care intră pe teritoriu

13 Feb. 2024, 18:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
13 Feb. 2024, 18:23 // Actualitate //  Elena Putregai

Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat marți, 13 februarie curent, că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care ar mai intra în spaţiul aerian al României, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Potrivit generalului, pentru asta ar fi nevoie de modificarea a patru legi.

„În momentul de faţă, Armata României nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă”, a declarat şeful Statului Major al Apărării la Europa Liberă.

Trebuie modificate patru legi, spune gen. Gheorghită Vlad. Şi, completează el, la una dintre ele este luată în calcul „o nouă iniţiativă legislativă care să permită să operăm şi pe timp de pace sub auspiciile unei operaţii militare”. Este vorba despre: Legea Apărării Naţionale, Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, Legea privind Regimul Armelor şi Muniţiilor şi Legea 257/2021 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.

„În această lege (n.r. – Legea privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii – n.r.] trebuie să respecte aceleaşi reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliţie aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spaţiul aerian naţional. Şi sunt patru – cinci etape.(…) Drona respectivă bineînţeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă”, a explicat şeful Statului Major al Apărării, argumentând că drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie, la loitering (n.r. muniţie teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. „Pentru că timpul de acţiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spaţiul aerian al Ucrainei în spaţiul aerian al României”, a continuat generalul Gheorghiţă Vlad.

În interviul acordat Europa Liberă, şeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut şi un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. „Era un deficit de mijloace. Abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud”, a susţinut generalul Gheorghiţă Vlad. La întrebarea „Adică n-aţi avut proiectile?”, el a replicat: „Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este partea sistemului de angajare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.