Liderul separatist din Donețk, Denis Pușilin, vrea ca rușii să ocupe mai multe orașe ucrainene. Printre cele enumerate se numără Kievul, Odesa, Poltava, Harkovul, Dnepropetrovskul, Poltava, Cernihivul, Luțkul și Zaporojie.

Declarațiile au fost făcute în contextul zilei în care se comemorează eliberarea Brestului de fasciști în cel de-al Doilea Război Mondial. În 2022 se împlinesc 78 de ani de la eveniment.

„Un oraș care a devenit un model de curaj și rezistență al soldatului rus. Există similitudini între evenimentele dramatice din vara lui 1941 și ce se întâmplă acum în Donbas. Noi, în calitate de apărători ai Brestului de atunci, am fost primii care au înfruntat atacul însetat de sânge și cinic al nazismului. Donbasul a devenit un avanpost al poporului rus. O adevărată cetate rusească. A venit timpul să eliberăm din nou orașele rusești fondate de poporul rus: Kiev, Cernihiv, Poltava, Odesa, Dnepropetrovsk, Harkov, Zaporojie, Luțk…”, susține Pușilin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moscova a fost prima țară care a recunoscut regiunile autoproclamate din estul Ucrainei. Ulterior, Putin a ordonat invazia. Donețkul și Luganskul au actualmente reprezentanță diplomatică la Moscova, zonele fiind recunoscute după Kremlin de administrația nord coreeană și cea siriană.

#Denis Pușilin #Donețk #Kiev #ocupație rusă #Odesa #războiul din Ucraina #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.