Agenţii economici din stânga Nistrului nu au de pătimit după ce au fost impuşi să achite taxele vamale. Declaraţia a fost făcută de şeful Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI), Serghiu Harea, în studioul RLIVE TV.

Preşedintele CCI a precizat că sunt circa 60 de membri ai Camerei care activează în stânga Nistrului. El a mai menţionat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că taxele achitate de ei au rămas neschimbate, însă s-a modificat destinatarul lor. Mai exact, anterior acestea erau plătite autorităților locale, iar acum vin în bugetul de stat, administrat de puterea constituțională.

„Numai 20% din produsele care se importă sunt taxe vamale. Dacă eşti într-un spațiu economic. Dar ei sunt într-un spaţiu economic comun cu noi, atunci beneficiezi de anumite lucruri. (…) Trebuie să fie tratament similar pentru agenţii economici de pe ambele maluri ale Nistrului. Aceste taxe nu sunt atât de mari”, a declarat Sergiu Harea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În opinia funcționarului, nu există presiuni economici asupra regiunii separatiste, din partea autorităților constituționale. „În ce constă presiunea economică, dacă preţul la gay în regiunea transnistreană este de şase ori mai mare decât în regiunea transnistreană?”, s/a întreabat Harea.

CCI are o filială la Rîbnița. Sergiu Harea a menționat că Sheriff, compania controversată care aparține liderilor despre care se spune administrează regiunea „din umbră” și creată de controversatul om de afaceri Victor Gușan, nu este parte a CCI. Agentul economic, însă, beneficiază de serviciile Camerei de Comerț și Industrie, fiind subiect al comerțului internațional.

#CCI #presedinte #Sergiu Harea #taxe vamale #Transnistria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.