Comisia vetting formulează recomandare pentru Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSP), urmare a evaluării judecătorilor și acuzatorilor. Declarația aparține președintelui CSP, Dumitru Obadă, după ce Vasile Plevan și Andrei Balan au fost promovați de membrii CSP, deși au picat proba de integritate.

Obadă a declarat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că funcționarii CSP și-au exercitat atribuțiile legale, după ce în cadrul procedurii de pre-vetting s-au format organele de autoadministrare a procurorilor și judecătorilor.

„Am stat doi ani de zile, am fost verificați de preveting, am constituit CSP. Am trecut și această procedură, extrem de complexă și sofisticată, dar am trecut-o. Din momentul lansării procesului de vetting, de verificare a procurorilor în care standardul este mai diminuat de verificare, perioada mai scurtă. Plafoanele sunt mai mici. Este vorba despre 234.000 de lei. Dacă se constată depășirea acestui prag, se consideră că persoana nu corespunde criteriului de integritate etică și financiară.

Acum, care este sarcina Comisiei? Comisia este un expert, un specialist extern. În procedură de vetting, administrează datele, faptele, în complete, de trei persoane, trei specialiști. Dau o apreciere juridică și o calificare acestor fapte, etice sau financiare și formulează o recomandare. CSP este organul cvazi-judiciar, ca o instanță de judecată, care dă apreciere pe fond și determină, luând în calcul recomandarea comisiei veting, circumstanțele dosarului, care au fost și probele administrate și intervievarea în mijlocită a procurorului vizat”, a explicat Obadă procedura.

Vorbind despre cazul lui Andrei Balan, șeful CSP a precizat că procurorul ar fi prezentat probe în fața Consiliului. Mai exact, plafonul minim de cheltuieli de 234.000 de lei era depășit cu aproximativ 176.000 de lei, iar funcționarul a spus că banii au fost încasați urmare a activității din domeniul agriculturii a părinților săi. El ar fi adus martori și înscrisuri de la agenții specializate și Primărie.

Procurorii Andrei Balan și Vasile Plevan a promovat evaluarea printr-o decizie a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), după ce au picat de 2 ori controlul Comisiei Vetting. Urmare a hotărârii, Igor Grosu susținea că membrii CSP ar urma să fie audiați în Parlament și că trebuie să răspundă la criticile apărute în spațiul public.

Serviciul de presă al Comisiei de evaluare a precizat anterior pentru Realitatea că, potrivit legii, Consiliul Superior al Procurorilor poate cere o singură dată reevaluarea persoanelor vizate în procesul de vetting. Ulterior, membrii CSP trebuie să decidă dacă procurorul a promovat sau nu evaluarea.

Decizia în privința lui Andrei Balan a fost contestată de Comisie la Curtea Supremă de Justiție.

Comisia de evaluare a procurorilor contestă la CSJ decizia CSP prin care Andrei Balan a fost declarat promovat

#Andrei Balan #CSP #Dumitru Obadă #Vasile Plevan #vetting

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.