Unii miniștri de Externe din cadrul Uniunii Europene ar încerca să tergiverseze extinderea comunității. Cel puțin așa afirmă șeful diplomației maghiare, Peter Szijjarto, aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova.

Fiind întrebat de jurnaliștii moldoveni despre aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, Szijjarto a dezvăluit ce discută șefii diplomațiilor europene după ușile închise. Potrivit lui, aceștia nu spun că sunt împotrivă, ci invocă măsuri care trebuie implementate pentru integrare.

„Sarcina noastră cea mai importantă este să punem capăt fățărniciei care a apărut la Bruxelles în privința extinderii. Majoritatea țărilor UE vorbesc public cât de mult susțin extinderea. Eu sunt acolo când nu este prezentă presa, când nu sunt prezenți candidații. O mare parte a colegilor miniștri de Externe vorbesc mai degrabă împotrivă, decât pentru. Ei nu fac asta spunând: Noi nu susținem Republica Moldova” sau alte țări, dar spun că ar mai trebui să se facă și asta, ar mai trebuie să aducă îmbunătățiri și dincolo, mai sunt cinci sau opt lucruri unde, dacă nu vedem avansare, mai așteptăm. Unii spun că e mai bine să mergem pe calitatea aderării, decât pe viteză.

O președinție a UE care este pro-aderare are rolul să îi încurajeze pe toți să vorbească onest despre această chestiune și să ajungă la punctul când cei care susțin extinderea în fața publicului, să susțină și în realitatea. Președinția Ungariei este urmată de cea poloneză, care sunt pro-extindere. Considerăm chestiunea extinderii drept una profesională”, a relatat oficialul de la Budapesta.

Totodată, șeful diplomației ungare a precizat că administrația de la Budapesta este preocupată de ordinea mondială și crearea unui nou avânt pentru Uniunea Europeană, iar extinderea comunității îi va aduce beneficii. Conform lui, Ungaria va contribui la integrarea europeană a țării noastre și oferi expertiza sa în cadrul acestui proces.

VIDEO Mihai Popșoi: Funcționarii din Moldova vor învăța din experiența colegilor maghiari

#aderare #discuții #Moldova #oficiali UE #Péter Szijjártó

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.