După avarierea liniei electrice Isaccea-Vulcănești, Republica Moldova nu a fost nevoită să recurgă la achiziții de urgență pentru acoperirea consumului de energie. Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, afirmă că, în aceste condiții, nu există motive pentru o eventuală majorare a tarifelor la energia electrică, transmite IPN.

Potrivit acestuia, chiar și în perioada de criză, compania a continuat să procure energie în condiții comerciale obișnuite, fără a apela la mecanisme de avarie, care ar fi putut genera costuri mai mari pentru consumatori.

„Noi am achiziționat energie electrică din punct de vedere comercial. Nu s-a recurs la achiziția energiei de avarie pentru a acoperi deficitul de curent. Mai mult, ANRE chiar a redus tariful la energie. Cu trei bani, dar unu este mai mult decât zero”, a declarat Eugeniu Buzatu în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Șeful Energocom susține că situația din sistemul energetic s-a stabilizat între timp, după ce linia Isaccea-Vulcănești, considerată esențială pentru alimentarea țării cu electricitate, a fost repusă în funcțiune.

„Linia Isaccea-Vulcănești este vitală pentru Republica Moldova, este principala arteră prin care țara este aprovizionată cu energie electrică. Bombardamentele au avut loc pe teritoriul Ucrainei, deși linia ne aparține nouă. Când s-a instituit starea de urgență nu se știa cât de grav este afectată linia și cât de repede va fi posibilă repunerea ei în funcțiune”, a explicat Eugeniu Buzatu.

Amintim că linia electrică aeriană Vulcăneşti – Isaccea a fost deconectată după atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina. Aceasta este una dintre cele mai importante artere de import a energiei electrice, care asigură aproximativ 70% din consumul total al țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Buzatu #energie de avarie #Moldova

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.