Fondul Monetar Internațional susține independența Băncii Naționale a Moldovei. În același timp, deși este o instituție independentă, BNM trebuie trasă la răspundere pentru tot ce face. O spune șeful FMI la Chișinău, Rodgers Chawani. Reprezentantul instituției financiare susține că pe lângă programul de bază, FMI a mai oferit Republicii Moldova 260 de milioane de dolari, bani necesari pentru a face față șocurilor provocate de războiul din Ucraina.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Fondul Monetar Internațional a convenit cu autoritățile de la Chișinău o majorare a asistenței financiare cu 260 de milioane de dolari, suma totală a împrumutului ajungând la 800 de milioane de dolari, potrivit ipn.md.

În schimb, FMI așteaptă de la autoritățile Republicii Moldova reforme și sprijin pentru categoriile vulnerabile ale populației.

„În afară de faptul că autoritățile vor face față șocurilor cu care se confruntă, ne așteptăm ca acestea să continue reformele în domeniul politicilor fiscale, îmbunătățirii mediului de afaceri, luptei cu corupția și cu spălarea banilor. Noi, cei de la FMI ținem foarte mult la aspectele ce vizează protecția socială, pentru noi este important ca Guvernul să ofere sprijin păturilor social-vulnerabile. Prin sprijin financiar autoritățile pot atenua impactul crizei asupra cetățenilor vulnerabili care trec acum prin cele mai grele timpuri”, a spus reprezentantul FMI la Chișinău, Rodgers Chawani, în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

De asemenea, oficialul spune că Banca Națională a Moldovei este o instituție independentă, iar această independență i-a permis să atenueze șocurile provocate de războiul din Ucraina.

„Fondul Monetar Internațional a promovat întotdeauna o bancă centrală independentă. Promovăm acest lucru exact din considerentul pe care-l trăim acum. Dacă banca centrală este independentă, ea păstrează capitalul și poate face față șocurilor. Dacă ar fi fost compromisă, nu ar fi fost capabilă să facă față șocurilor provocate de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi dispus de resurse, am fi vorbit acum despre presiuni enorme asupra ratei de schimb, care ar fi destabilizat economia. După părerea noastră, BNM este independentă. Dar, deși ea este independentă, ea trebuie trasă la răspundere pentru tot ce face”, a mai spus reprezentantul FMI la Chișinău.

Ieri, opoziția parlamentară a anunțat inițierea procedurii de demitere a guvernatorului Băncii Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Batrîncea, „conducerea Băncii Naționale a servit intereselor străine”.

„Chiar dacă țara este în criză, veniturile băncilor comerciale sunt în creștere”, a spus Vlad Batrîncea.

#Banca Nationala #BNM #economie #FMI

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.