Șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu spune că oricât de mare va fi numărul persoanelor participante la evenimentele dedicate Zilei de 9 mai, dacă vor exista cetățeni ce vor purta panglica Sfântului Gheorghe, poliția îi va identifica și penaliza. În același timp, interdicția continuă să încingă spiritele între reprezentanții opoziției și cei ai guvernării.

În timp ce deputații PAS spun că simbolurile agresiunii militare ruse în Ucraina nu-și au locul în Republica Moldova, reprezentanții opoziției spun că prin această interdicție guvernarea încearcă să distragă atenția societății de la probleme economice ale țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful IGP spune că în data de 9 mai, atunci când în Republica Moldova este marcată atât Ziua Europei, cât și Ziua Victoriei, poliția va patrula pe străzi pentru a monitoriza respectarea legii privind interzicerea răspândirii și promovării simbolurilor agresiunii militare ruse, informează ipn.md.

„Indiferent de numărul de cetățeni, există posibilitatea de documentare, înregistrare a acestor încălcări, ca, ulterior, ele să poată fi examinate într-o procedură contravențională. Îndemnăm cetățenii să respecte cadrul normativ și ceea ce a fost aprobat de Parlament. Sperăm să nu existe provocări și tensionări. Noi deja informăm cetățenii despre răspunderea pe care o poartă, dacă admit încălcarea respectivă”, a spus șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

Deputații PAS spun că panglica Sfântului Gheorghe este asociată cu atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina, iar Republica Moldova condamnă ferm războiul inuman din țara vecină. În același timp, deputatul PAS, Oazu Nantoi, a explicat decizia colegelor sale Natalia Davidovici și Ana Racu, care au refuzat să susțină proiectul de lege.

„Panglica este simbolul regimului lui Putin care azi, în ajunul Sfintelor Paști, ucide oameni pe teritoriul Ucrainei. Fiecare deputat are dreptul la propria opțiune. La noi în partid, de multe ori discuțiile sunt aprinse. Dacă aceste două colege au decis să voteze așa, este dreptul lor constituțional. Noi avem nevoie de comunicare cu oamenii, ca oamenii să-și dea seama că nu poți să omori oameni cu panglica Sfântului Gheorghe în frunte și pe urmă să te duci la paradă”, a spus deputatul PAS.

Conform deputaților opoziției, interzicerea panglicii Sfântului Gheorghe reprezintă o încercare a guvernării de a-și camufla incapacitatea de a gestiona criza economică și energetică cu care se confruntă Republica Moldova.

„PAS nu poate livra cetățenilor rezultate plauzibile în vederea venirii cât mai rapide a așa-numitor vremuri bune. Și dacă nu poți oferi pâine, oferi spectacol. Se inventează inițiative una mai deocheată decât alta. S-a interzis panglica Sfântului Gheorghe, de la asta s-a îmbunătățit situația social-economică? Au scăzut de la panglică tarifele la energie, carburanți? Interzicerea acestui simbol nu rezolvă cu nimic situația nici în țara vecină”, a spus deputatul blocului PCRM-PSRM, Grigore Novac.

Potrivit legii, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina.

#9 mai #armata rusa #panglica Sf.Gheorghe #război Ucraina

Criză de finanțare la ONU. 8,3 milioane de refugiați și persoane strămutate forțat riscă să rămână fără acces la servicii de asistență în acest an, avertizează Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR. Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea finanțărilor din partea Statelor Unite și a altor donatori.

Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari. Fondurile disponibile au scăzut cu 24% între 2024 și 2025, iar în iulie 2026 UNHCR primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru activitatea din acest an, relatează Reuters.

În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie rămâne aproape de niveluri record. UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la sfârșitul lui 2025.

Agenția avertizează că reducerea finanțării afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen.

În Ciad, unde au ajuns numeroși refugiați din cauza războiului din Sudan, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare, iar aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și programe de prevenție.

În Sudan, unde ONU descrie situația drept cea mai gravă criză de strămutare din lume, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.

Probleme sunt raportate și în Afganistan, unde sprijinul financiar pentru persoanele care se întorc în țară a fost redus de la 375 la 170 de dolari pentru fiecare persoană. Numai în acest an, peste un milion de oameni au revenit în Afganistan din țările vecine, inclusiv Iran și Pakistan.

UNHCR spune că a luat deja măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor. Agenția și-a redus personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și și-a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.

Organizația avertizează și asupra creșterii ponderii finanțărilor destinate unor proiecte strict determinate. Acestea reprezintă în prezent 51% din fondurile primite, față de 19% în urmă cu cinci ani. Potrivit UNHCR, această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid banii către cele mai urgente crize.