Operatorii sistemului de distribuție din cadrul Moldovagaz gestionează una dintre cele mai extinse rețele raportat la numărul de consumatori, în timp ce tariful actual de distribuție este semnificativ mai mic decât cel care ar rezulta din aplicarea metodologiei utilizate în România. O spune președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, într-o analiză publicată pe rețelele sociale în care compară indicatorii companiei cu cei ai Distrigaz Sud Rețele, cel mai mare operator de distribuție a gazelor din România.

Potrivit datelor prezentate și citate de BANI.MD, operatorii Moldovagaz administrează o rețea de 25.093 de kilometri, o cifră comparabilă cu cei 24.400 de kilometri ai Distrigaz Sud Rețele, însă deservesc doar 819.100 de consumatori, față de 2,37 milioane în România. Totodată, volumul anual de gaze distribuit este de 887 de milioane de metri cubi în Republica Moldova, fiind de aproape 3,7 ori mai mic decât cele 3,27 miliarde de metri cubi distribuite de operatorul român.

În plan economic, diferențele sunt și mai pronunțate. Capacitatea investițională a operatorilor Moldovagaz se oprește la 180,3 milioane de lei, comparativ cu peste 2,1 miliarde de lei în cazul Distrigaz Sud Rețele, iar cifra de afaceri este de aproximativ patru ori mai redusă.

„Pentru a deservi același număr de consumatori, operatorii Moldovagaz operează aproape de trei ori mai multă infrastructură, fapt care generează costuri mai mari de exploatare, mentenanță și necesită un număr sporit de angajați”, afirmă Ceban.

Șeful Moldovagaz susține că, dacă pentru calcularea tarifului de distribuție din Republica Moldova s-ar utiliza aceeași bază de repartizare ca în România, tariful ar ajunge la 9.623 de lei pentru 1.000 de metri cubi, ceea ce ar însemna o creștere cu 93,5% peste nivelul actual de 4.974 de lei.

În viziunea sa, această analiză demonstrează eficiența echipei Moldovagaz, care reușește să întrețină și să modernizeze o infrastructură comparabilă ca lungime cu cea din România, în ciuda unor venituri și resurse investiționale considerabil mai reduse.

„Prezent această analiză comparativă ca o dovadă a eficienței și competenței echipei grupului Moldovagaz. Permanent căutăm experiențe și insistăm să aplicăm cele mai bune practici pe care le identificăm”, a concluzionat președintele Moldovagaz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #Ceban #Moldovagaz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.