Șefului sectorului de exploatare gaz Buiucani din cadrul „Chișinău-Gaz”, învinuit de săvârșirea infracțiunii de luare de mită, a fost amendat și nu are dreptul să ocupe funcții publice timp de doi ani. Potrivit notei informative emise de Procuratura Anticorupție (PA), cauza penală a fost pornită în luna mai 2023, de către Centrul Național Anticorupție, în temeiul unui denunț.

„Inculpatul, fiind în funcția de șef de sector exploatare gaz Buiucani din cadrul „Chișinău-Gaz”, exercitându-și atribuțiile de serviciu, a depistat conectarea neautorizată a domiciliului denunțătorului la rețeaua de gaze naturale. Respectiv, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile și a nu demara procedura de aplicare a sancțiunilor și penalităților, a pretins și primit de la denunțător suma de 5000 euro, fiind reținut în momentul primirii banilor”.

Potrivit PA, judecarea cauzei a durat 5luni, inculpatul recunoscându-și vina de comiterea faptei incriminate și, la cererea sa, cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

„Prin sentință din 03 noiembrie 2023, instanța a recunoscut inculpatul vinovat de comiterea infracțiunii de luare de mită, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 125 000 lei, cu privarea dreptului de a ocupa funcții în instituțiile de stat și organizații comerciale pe un termen de 2 ani. Totodată, instanța a dispus trecerea mijloacelor bănești în sumă de 5000 euro, care constituie obiectul mitei, în bugetul de stat după definitivarea sentinței”, se mai aratăă în nota informativă.

Sentința poate fi contestată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau-Gaz #condamnat #mita #Procuratura Anticoruptie.#sef de sectie

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.