Seismologi din țările scandinave și baltice au anunțat că au detectat duminică unde de șoc atribuite unei explozii la gazoductul Balticconnector înainte ca presiunea acestuia să scadă brusc, dar că datele nu sunt suficient de puternice pentru a stabili dacă au fost folosiți explozibili. Noua informație vine după ce unitatea poliției finlandeze care anchetează circumstanțele incidentului a declarat miercuri că avarierea gazoductului pare să fi fost rezultatul acționării unei „forțe mecanice”, nu consecința unei explozii. Însă seismologii de la institutul NORSAR din Norvegia au anunțat acum că, după analizarea datelor colectate în Finlanda, au identificat o „explozie probabilă” în apropierea gazoductului cu puțin timp înainte de scăderea presiunii raportată de Gasgrid, operatorul sistemului finlandez de transport al gazelor.

Seismologii au amintit că undele măsurate după explozii tind să lase semnale distinctive, diferite de cele provocate de cutremure.

„Știm că nu a fost un cutremur și știm că a fost o explozie dar ceea ce a provocat explozia este un lucru care trebuie investigat în continuare”, a declarat Anne Strommen Lycke, CEO-ul NORSAR, pentru Reuters. „Am văzut că există speculații cu privire la o navă care ar fi putut trage de gazoduct și ca acest lucru a dus la o gaură și la explozia ulterioară dar deocamdată este prea devreme să ne putem da seama” dacă s-a întâmplat asta, a adăugat ea.

Biroul Național de Investigații al Finlandei mai declarase miercuri că urme au fost descoperite pe fundul mării lângă gazoduct și că analizează mișcările navelor din zonă. Anchetatorii finlandezi au precizat că una dintre pistele urmărite ține de o explozie provocată în urma avariilor produse de ancora unui vas.

Ce arată datele seismologilor privind incidentul care a avariat gazoductul Balticconnector

NORSAR a precizat că semnalul seismic detectat a avut doar un grad pe scara Richter, fiind semnificativ mai slab decât cutremurele minore sau exploziile mai mari care au avariat anul trecut gazoductele Nord Stream 2.

Potrivit institutului seismologic, exploziile respective au fost măsurate la o magnitudine de 2,3 pe scara Richter.

„Ceea ce vedem este un semnal seismic care își are originea în Golful Finlandei la momentul respectiv și care are unele caracteristici care cel puțin fac posibilă sau probabilă o explozie”, a declarat seismologul Bjorn Lund de la Universitatea Uppsala din Suedia.

Jari Kortstrom, un alt seismolog de la Universitatea Helsinki spune că datele seismice „ar putea arăta o explozie”, în timp ce seismologul estonian Heidi Soosalu spune că semnalele indică probabil un „eveniment creat de om”.

NORSAR a mai precizat că semnalul seismic de duminică a provenit probabil dintr-o zonă aflată la mai puțin de 5 kilometri de gazoductele Nord Stream.

„Poate că am avut noroc că ea (n.r. explozia) nu a avariat și mai mult conductele Nord Stream”, a mai spus Lycke, CEO-ul NORSAR.

Gazoductul Balticconnector leagă localitățile Inkoo din Finlanda și Padiski din Estonia, secțiunea sa subacvatică având o lungime de 77 de kilometri de-a lungul Golfului Finlandei, o zonă a Mării Baltice care se întinde către est până în apele teritoriale ale Rusiei și portul Sankt Petersburg.

Autoritățile finlandeze au declarat încă de marți că incidentul care a dus la avarierea gazoductului pare să fi implicat un „actor extern”, fără a numi însă vreun suspect. Estonia anchetează și ea tăierea unui cablu submarin de comunicații care pare să fi fost tăiat în cadrul aceluiași eveniment.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că, dacă se dovedește că avarierea gazoductului Balticconnector a fost rezultatul unui atac intenționat, răspunsul NATO va fi unul „unitar și hotărât”.

#gazoduct #Marea Baltică #seismologi

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.