Deputata Olesea Stamate a propus, în cadrul unui briefing de presă susținut luni, 9 iunie, instituirea unui mecanism nou de numire a judecătorilor Curții Constituționale. În acest sens, parlamentara a înregistrat un proiect de lege care prevede ca întreg procesul să se desfășoare public, începând de la analiza dosarelor și până la proba interviului, iar decizia cu privire la selectarea candidaților să fie însoțită de o motivație. Inițiativa vine în contextul expirării a mandatelor pentru cinci dintre cei șase judecători ai Înaltei Curți.

„Proiectul pe care îl înaintez, propune următoarele:

1. Completarea legii cu Articolul 91 Procedura de selecție. Proiectul propune instituirea unui mecanism prin care autoritățile responsabilede numirea judecătorilor constituționali (Parlament, Guvern, CSM) să desfăsoare un process de selecție public, care să încludă analiza dosarelor și un interviu, iar decizia cu privire la selectarea candidaților să fie însoțită de o motivație.

2. Se propune instituirea unei majorități speciale la numirea judecătorilor constituționali de către Parlament, și anume 3/5. Această modificare este justificată de necesitatea evitării politizării și numirii judecătorilor de către partidul care deține majoritatea parlamentară. Această propunere reiese clar din recomandările Comisiei de la Veneția, și este formulată identic cu prevederile actuale ale legii 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în partea de ține de procedura de numire a membrilor non-judecători ai CSM.

3. Proiectul de lege propune suplimentarea criteriilor de eligibilitate de la articolul 13 alin (1) cu două noi criterii: nu a fost membru al unui partid politic sau nu a deținutfuncții politice în ultimii 3 ani anteriori candidaturii; a demonstrat imparțialitate și independență în activitateaprofesională anterioară”, a menționat Stamate.

Potrivit deputatei, inițiativa „răspunde nevoii urgente de a moderniza și proteja mecanismul de numire a judecătorilor Curții Constituționale”.

„Prin ancorarea în recomandările Comisieide la Veneția și în bunele practici europene, se urmărește: depolitizarea procesului de numire; consolidarea profesionalismului și integrității Curții; creșterea transparenței și încrederii publice”, a conchis Stamate, îndemnân colegii din Parlament să susțină inițiativa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că mandatele a cinci judecători de la Curtea Constituțională (CC) expiră pe 16 august 2025. Conform legii, autoritatea care a desemnat judecătorul, cu 3 luni înainte de expirarea mandatului oficialului, demarează procedurile de numire a unui alt magistrat, din oficiu sau la solicitarea CC. În același timp, persoana care exercită funcția poate obține un nou mandat, dacă își exprimă în scris acordul prealabil.

Curtea Constituțională are doi judecători numiți de Parlament, doi – de Guvern și doi – de CSM. Mandatul lor durează șase ani, potrivit prevederilor în vigoare.

Mandatele a cinci judecători constituționali expiră în 3 luni. Parlamentul, Guvernul și CSM urmează să numească alții

#Inalta Curte #judecatori #Olesea Stamate #parlament #proiect

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.