România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, a informat miercuri Comisia Europeană în raportul său de recomandări privind bugetele statelor membre, precizând că țara noastră prezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Comisia Europeană a constatat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele sale bugetare şi de cont curent s-au accentuat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024.
În plus, creşterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030 şi, în consecinţă, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului, se arată în document.
Cele mai importante concluzii ale CE
În ceea ce privește statele membre aflate în procedura de deficit excesiv (PDE), Comisia consideră că, în cazul Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, nu este necesară luarea unor măsuri suplimentare în cadrul PDE pentru aceste țări în această etapă.
Pentru Belgia, în urma prezentării planului său pe termen mediu, Comisia a recomandat o nouă traiectorie corectivă, care în prezent este în așteptarea adoptării de către Consiliu. Deși creșterea netă a cheltuielilor preconizate ale Belgiei în 2025 depășește plafonul acestei recomandări, aceasta se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională.
- În schimb, creșterea cheltuielilor nete ale României este semnificativ peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, ceea ce prezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficiente.
Comisia a evaluat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planurilor pe termen mediu ale 18 state membre. 12 state membre ( Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia ) sunt evaluate ca respectând creșterea maximă netă recomandată a cheltuielilor, ținând cont de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională, dacă este cazul. Portugalia și Spania respectă în general aceste cerințe, cu abateri limitate de la traiectoriile recomandate. Cu toate acestea, pentru Cipru, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos, Comisia observă un risc de abatere de la ratele maxime de creștere recomandate stabilite de Consiliu.
De asemenea, Comisia a pregătit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) pentru a evalua respectarea criteriului de deficit prevăzut în tratat pentru patru state membre: Austria, Finlanda, Letonia și Spania. Având în vedere evaluarea conținută în raport, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit este justificată pentru Austria . După examinarea avizului Comitetului Economic și Financiar, Comisia intenționează să propună Consiliului deschiderea unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit pentru Austria și să propună Consiliului recomandări pentru a pune capăt situației de deficit excesiv.
Comisia a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice în cele 10 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în cadrul Raportului privind mecanismul de alertă din 2025. Deși evoluțiile economice din ultimul an au contribuit la atenuarea unor dezechilibre în mai multe state membre, incertitudinea tot mai mare în contextul comercial în schimbare amplifică riscurile.
Estonia nu se confruntă cu dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile legate de deteriorarea competitivității prețurilor și costurilor, precum și de prețurile locuințelor, par a fi ținute sub control în prezent.
Cipru este reclasificat ca țară „fără dezechilibre”, deoarece vulnerabilitățile legate de datoria externă și privată se diminuează, parțial datorită creșterii economice puternice, în timp ce datoria publică se reduce datorită excedentelor bugetare continue.
Germania este, de asemenea, reclasificată ca fiind „fără dezechilibre”, deoarece vulnerabilitățile legate de excedentul mare de cont curent s-au diminuat de-a lungul anilor, iar recent au fost anunțate progrese semnificative în materie de politici.
Ungaria, Grecia, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia continuă să înregistreze dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile lor rămân, în general, relevante.
- România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024.
