Kabul, capitala Afganistanului, riscă să devină primul oraș modern care rămâne fără apă, iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă din 2030, potrivit unui raport recent al organizației nonprofit Prosper Global. Pentru mulți locuitori ai acestei capitale aflate în plină expansiune, momentul a venit deja. Ei sunt printre primii care resimt o criză urbană a apei tot mai gravă, care nu se limitează la Kabul.

Shazia știe cum este să trăiești într-un oraș mare rămas fără apă, pentru că aceasta este deja realitatea ei. Iar viața în aceste condiții este insuportabilă. Femeia de 34 de ani locuiește în cartierul Khair Khana din Kabul, capitala Afganistanului, împreună cu cei trei copii și soțul ei, care își câștigă cu greu existența ca vânzător ambulant. Familia nu are apă curentă și nici nu își permite să cumpere de la cisternele care, pe străzile orașului, sunt adesea mai numeroase decât mașinile.

În fiecare zi, Shazia și copiii merg la o moschee din apropiere, unde așteaptă aproximativ o oră la coadă pentru a umple gălețile de la o pompă manuală. Apoi se întorc acasă cărând apa. O doare spatele și îi este greu să își pună copiii pe drumuri după școală, dar nu are de ales, spune ea.

Orașe din întreaga lume, de la Corpus Christi, în statul american Texas, până la Teheran, capitala Iranului, se confruntă cu riscul unor crize a apei atât de severe, încât locuitorii se pregătesc pentru „ziua zero”: momentul în care apa nu mai curge la robinete în mari părți ale orașului.

Cauzele sunt adesea aceleași, populația crește rapid, iar infrastructura de alimentare cu apă este insuficientă și subfinanțată. Criza climatică agravează situația, aducând temperaturi mai ridicate, secetă și dezechilibre în circuitul apei în natură.

Dintre orașele amenințate de „ziua zero”, Kabul s-ar putea afla în cea mai gravă situație. Este unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere, într-o țară extrem de vulnerabilă la schimbările climatice.

Afganistanul a trecut și prin decenii de conflicte, iar ajutorul internațional s-a redus drastic după revenirea talibanilor la putere, în 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #criza #Kabul #populație

Americanii s-au îndrăgostit de „maxxing”, iar Dictionary.com l-a ales cuvântul anului 2026. Termenul vine de la „maximising” (a maximiza). Potrivit Dictionary.com, el „poate fi folosit singur sau adăugat la finalul oricărui cuvânt, pentru a arăta că faci ceva la maximum sau că îl îmbunătățești cât de mult poți”, scrie BBC.

Este o schimbare mare față de acum doi ani, când site-ul a ales cuvântul „demure” (discret, modest), după ce a analizat rețelele sociale, știrile și căutările din SUA. Anul trecut, cuvântul ales a fost „67”.

„Maxxing arată o cultură tot mai preocupată să scoată maximum din orice”, a spus Steve Johnson, directorul departamentului de lexicografie al Dictionary Media Group.

Dictionary.com a constatat că, în august 2026, termenul „maxxing” a apărut în mediul online de aproape 19 ori mai des decât în medie, pe lună, în 2025. Pe lista finală s-au mai aflat „affordability” (prețuri accesibile), „data centre” (centru de date), „odyssey” (odisee) și „unc”, prescurtarea de la „uncle” (unchi).

Pe rețelele sociale, mulți tineri sub 30 de ani din Generația Z și cei mai mici decât ei postează des despre cum fac „maxxing”, încercând să atingă perfecțiunea în tot felul de domenii.

Influencerii de fitness și sănătate vorbesc despre „proteinmaxxing” (cât mai multe proteine) și „fibermaxxing” (cât mai multe fibre). Cei care vor să doarmă cât mai bine spun că fac „sleepmaxxing”.

Influencerul Clavicular a strâns mii de urmăritori arătând cum face „looksmaxxing” extrem, adică încearcă să arate cât mai bine după un set de reguli stricte, mai ales în privința maxilarului, a ochilor și a corpului.