Când oficialii din domeniul sănătății publice vorbesc despre variantele COVID-19, oamenii sunt atenți. Exact asta s-a întâmplat după ce expertul Scott Gottlieb a transmis un mesaj pe Twitter în care atrage atenția asupra unei noi variante Delta, cunoscută ca Delta Plus, scrie Bloomberg.

Mesajul său a venit în contextul în care Marea Britanie, acolo unde Delta Plus a fost semnalată, înregistrează creșteri accelerate în ultimele zile a cazurilor de infectare.

Scott Gottlieb a cerut să se cerceteze urgent această mutație a variantei Delta, având în vedere situația din Marea Britanie.

„Este nevoie să se facă cercetări urgente pentru a ne da seama dacă această variantă Delta Plus este mai transmisibilă. Momentan, nu sunt indicii clare că este așa, dar trebuie să facem aceste cercetări pentru a ne da sa seama cât mai repede cum acționează și ce caracteristici are”, a spus el. Gottlieb, care face parte din consiliul de administrație al Pfizer și este fost comisar al FDA, a subliniat că nu este un motiv de îngrijorare imediată, ci o atenționare și că astfel de cercetări trebuie să fie o prioritate în ceea ce privește evoluția pandemiei, așa cum se face constant și pentru gripă.

Comentariile lui Gottlieb vin în momentul în care Marea Britanie a raportat, duminică, cea mai mare creștere zilnică a cazurilor noi, de la jumătatea lunii iulie, când au fost ridicate majoritatea restricțiilor legate de pandemie.

UK reported its biggest one-day Covid case increase in 3 months just as the new delta variant AY.4 with the S:Y145H mutation in the spike reaches 8% of UK sequenced cases. We need urgent research to figure out if this delta plus is more transmissible, has partial immune evasion?

— Scott Gottlieb, MD (@ScottGottliebMD) October 17, 2021

Varianta Delta Plus include mutația K417N , care a atras atenția, deoarece a fost legată și de varianta beta, asociată cu un risc crescut de reinfectare.

În fiecare din ultimele șase săptămâni au fost 800 de decese cauzate de coronavirus, mai multe decât în alte țări din Europa de Vest. Până în prezent, Marea Britanie a înregistrat aproape 140.000 de decese în urma infectării cu Covid.

Cercetătorii din Marea Britanie au declarat la sfârșitul lunii iunie că nu există încă dovezi care să sugereze că mutația nouă este mai îngrijorătoare. O cercetare a experților germani, publicată la începutul acestei luni a stabilit că atât Delta, cât și Delta Plus afectează mai puternic celulele pulmonare decât tulpina inițială de coronavirus, dar că Delta Plus nu pare a fi semnificativ mai periculoasă decât Delta.

Noua variantă Delta a fost numită AY.4.2. În prezent, reprezintă aproximativ 8-9% din cazurile din Marea Britanie, spune dr. Christina Pagel, cercetător la Universitatea din Londra, citată de health.com. Varianta AY.4.2 crește în frecvență și este monitorizată, conform raportului Agenției pentru Securitate a Sănătății din Marea Britanie.

Medicii atrag atenția că orice virus suferă mutații, iar COVID-19 nu face excepție. Totodată, este de așteptat să apară și noi variante ale Delta, care a devenit dominantă.

Deși experții în sănătate spun că este prea devreme pentru a vedea dacă noua variantă Delta Plus va avea impact semnificativ, trebuie studiată cu atenție, pentru a se stabili dacă poate deveni mai periculoasă.

În aceste condiții, cele mai bune modalități de protecție în fața acestei variante COVID-19, rămân vaccinarea și respectarea măsurilor sanitare, cum ar fi purtarea măștii în spațiile publice sau în preajma persoanelor care nu sunt vaccinate.

#COVID-19 #Delta

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.