Pe 27 iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Semnarea documentului la Bruxelles a constituit un pas istoric și un început promițător în procesul de aderare a statului la UE, transmite IPN.

Documentul a fost semnat de către premierul de atunci, Iurie Leancă, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în prezența şefilor de stat şi de guvern din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. A urmat imediat ratificarea în plenul Parlamentului, pe 28 iunie 2014. Opoziția de atunci nu a votat pentru ratificare, clasificând acest pas drept „trădare a intereselor țării”.

Prin semnarea acordului, care a fost rezultatul unui efort diplomatic început încă în anul 2010, Moldova și-a asumat întreprinderea unui șir de reforme economice, politice, juridice și administrative, cu scopul de a alinia țara noastră la standardele europene. Înțelegerea a inclus și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Aceasta le-a oferit producătorilor moldoveni accesul pe piețele de desfacere europene și posibilitatea de dezvoltare a economiei.

Moldova a încheiat acordul alături de Georgia și Ucraina, într-un context geopolitic tensionat, – criza din Ucraina, anexarea Crimeei de către Federația Rusă și presiunile externe exercitate asupra statelor Parteneriatului Estic.

Pentru cetățenii moldoveni, semnarea acordului a adus un șir de beneficii, printre care liberalizarea regimului de vize, care a permis libera circulație a deținătorilor de pașapoarte biometrice în spațiul Schengen.

Pentru Moldova, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a însemnat un pas de apropiere de UE și o distanțare de sfera de influență rusă. După mai mult de un deceniu de la semnare, țara noastră este tot mai aproape ca niciodată de integrarea europeană și beneficiază de un șir de facilități oferite de UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Acord de Asociere #Moldova #UE

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.