Semnarea Acordului de Asociere cu UE. Evenimente care scriu istorie

Pe 27 iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Semnarea documentului la Bruxelles a constituit un pas istoric și un început promițător în procesul de aderare a statului la UE, transmite IPN.

Documentul a fost semnat de către premierul de atunci, Iurie Leancă, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în prezența şefilor de stat şi de guvern din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. A urmat imediat ratificarea în plenul Parlamentului, pe 28 iunie 2014. Opoziția de atunci nu a votat pentru ratificare, clasificând acest pas drept „trădare a intereselor țării”.

Prin semnarea acordului, care a fost rezultatul unui efort diplomatic început încă în anul 2010, Moldova și-a asumat întreprinderea unui șir de reforme economice, politice, juridice și administrative, cu scopul de a alinia țara noastră la standardele europene. Înțelegerea a inclus și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Aceasta le-a oferit producătorilor moldoveni accesul pe piețele de desfacere europene și posibilitatea de dezvoltare a economiei.

Moldova a încheiat acordul alături de Georgia și Ucraina, într-un context geopolitic tensionat, – criza din Ucraina, anexarea Crimeei de către Federația Rusă și presiunile externe exercitate asupra statelor Parteneriatului Estic.

Pentru cetățenii moldoveni, semnarea acordului a adus un șir de beneficii, printre care liberalizarea regimului de vize, care a permis libera circulație a deținătorilor de pașapoarte biometrice în spațiul Schengen.

Pentru Moldova, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a însemnat un pas de apropiere de UE și o distanțare de sfera de influență rusă. După mai mult de un deceniu de la semnare, țara noastră este tot mai aproape ca niciodată de integrarea europeană și beneficiază de un șir de facilități oferite de UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Acord de Asociere #UE #Moldova

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”