Sărbătorile se apropie cu pași repezi, iar pregătirile sunt în toi. Puțini cunosc însă care este semnificația bradului de Crăciun. Pe lângă faptul că bradul reprezintă vedeta principală, cu mult înainte de apariția creștinismului bradul era considerat un simbol al iernii și avea o semnificație specială.

Oamenii credeau că toate plantele și copacii care rămâneau verzi pe tot parcursul anului îi apărau de fantome, spirite rele, vrăjitoare sau boli, potrivit History.

La fel ca în zilele noastre, oamenii își decorau atunci locuințele în timpul sezonului festiv cu crenguțe de pin, brazi sau molizi pentru a se proteja de cele rele. În popoarele antice se atârnau mereu deasupra ușilor ramuri veșnic verzi, de aici și tradiția crengilor de vâsc.

Una dintre legendele cu Martin Luther ar putea să explice semnificația bradului de Crăciun. Luther credea că pinii reprezentau bunătatea lui Dumnezeu. Un mit din secolul al XV-lea susține că Sfântul Bonifaciu ar fi împiedicat sacrificarea unui păgân, iar în locul respectiv ar fi crescut un brad falnic și verde. Aceste ramuri ar fi reprezentat adevărul etern al lui Dumnezeu.

Mai multe mituri sunt folosite pentru a demonstra semnificația bradului de Crăciun. Legende ale Egiptului Antic spuneau că egiptenii își umpleau casele de frunze verzi ca un simbol al triumfării Zeului Ra, în perioada solstițiului.

Reforma salarizării în sectorul bugetar riscă să lase angajații primăriilor cu cele mai mici valori de referință și cu mai puține garanții salariale. Este avertismentul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care critică dur proiectul de lege ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

CALM susține că, deși proiectul este prezentat drept o reformă menită să aducă mai multă echitate în sistemul bugetar, în forma actuală acesta plasează personalul din administrația publică locală la baza ierarhiei salariale. Organizația a transmis Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat Avizul nr. 328 asupra proiectului definitivat privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Potrivit CALM, reforma ignoră creșterea responsabilităților primăriilor, extinderea teritoriilor administrate, numărul de beneficiari ai serviciilor publice și volumul tot mai mare de muncă.

„Teritorii mai mari, mai mulți locuitori, mai multă muncă și responsabilități, cerința de a atrage fonduri UE și circa 80% din legislație europeană de implementat – dar cea mai mică valoare de referință din sectorul bugetar și cea mai mare discriminare!”, reclamă CALM.

„Primăriile riscă să rămână fără specialiști”

CALM avertizează că problema nu este doar una salarială. Organizația susține că diminuarea garanțiilor și a posibilităților de motivare financiară poate duce la plecarea specialiștilor din administrația locală, ceea ce s-ar reflecta direct asupra serviciilor oferite cetățenilor.

Printre nemulțumirile enumerate de CALM se numără:

aplicarea celei mai mici valori de referință din sectorul bugetar, inclusiv pentru primari;
eliminarea sau condiționarea unor garanții salariale, inclusiv a sporului de 50% pentru consolidarea capacităților;
reducerea și plafonarea plăților suplimentare;
lipsa posibilității de stimulare din veniturile proprii ale administrațiilor locale;
raportarea salarizării exclusiv la numărul de locuitori, fără a ține cont de complexitatea competențelor;
lipsa recunoașterii vechimii de peste 20 de ani;
transferarea poverii financiare asupra bugetelor locale fără surse de finanțare corespunzătoare;
participarea CALM la evaluarea funcțiilor doar „după caz”;
modificări legislative care, potrivit organizației, ar putea genera litigii.

CALM susține că situația este cu atât mai problematică în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Organizația afirmă că aproximativ 80% din acquis-ul Uniunii Europene urmează să fie implementat la nivel local, ceea ce presupune atribuții suplimentare pentru administrațiile publice locale.

„Împărtășim obiectivul unei salarizări echitabile în sectorul bugetar. Dar echitatea trebuie să se aplice și primăriilor care astăzi primesc cea mai mică valoare de referință, cele mai multe restricții și cele mai multe competențe nefinanțate”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Potrivit acestuia, problema devine și mai importantă în contextul reformei administrativ-teritoriale, care presupune teritorii mai mari de administrat, mai mulți beneficiari de servicii și un volum sporit de responsabilități pentru autoritățile locale.

CALM cere Guvernului să schimbe proiectul

Organizația solicită revizuirea de fond a prevederilor referitoare la salarizarea personalului din administrația publică locală și cere ca propunerile autorităților locale să fie incluse înainte de adoptarea legii. Printre solicitări se numără păstrarea valorilor prevăzute de actuala legislație ca standarde minime garantate pentru administrația locală, garantarea sporului lunar de 50% pentru consolidarea capacităților, menținerea fondului pentru sporul de performanță la 10%, introducerea unor noi trepte de vechime și reexaminarea valorii de referință în funcție de inflația prognozată.

CALM mai cere ca participarea organizațiilor reprezentative ale administrației locale în grupul de lucru pentru evaluarea funcțiilor să devină obligatorie, nu una care poate avea loc „după caz”.

Organizația susține că actuala formă a proiectului contravine principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale și Recomandării 436 (2019) a Consiliului Europei privind remunerarea angajaților din administrația locală. CALM își reafirmă disponibilitatea de a discuta cu Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat, însă cere ca proiectul să fie modificat înainte de adoptare.