La două luni de la integrarea operațională a Republicii Moldova în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), efectele acestei schimbări sunt deja resimțite de cetățeni, diaspora și mediul de afaceri. Conectarea țării la infrastructura europeană de plăți marchează un pas important în modernizarea sistemului financiar și apropierea acestuia de standardele Uniunii Europene, trasnmite bani.md.

Ce este SEPA și ce aduce Republicii Moldova

SEPA permite efectuarea plăților în euro între 41 de țări în aceeași manieră ca o plată internă: cu costuri reduse, procesare rapidă și standardizare unitară. Pentru Republica Moldova, aderarea a însemnat eliminarea unor bariere administrative, reducerea semnificativă a comisioanelor transfrontaliere și creșterea siguranței tranzacțiilor.

Transferurile către spațiul european pot fi acum efectuate la un cost mediu de doar 1,69 euro, comparativ cu costurile de până la 10 ori mai mari ale plăților internaționale tradiționale. În funcție de banca aleasă, unele transferuri pot fi chiar fără comision.

Beneficii pentru cetățeni și diaspora

Cetățenii și diaspora resimt deja schimbarea prin transferuri mai rapide și costuri mult diminuate. O parte mai mare din sumele trimise din străinătate ajung efectiv la destinatari, ceea ce sprijină familiile și crește eficiența remitențelor – o componentă importantă a economiei naționale.

În luna noiembrie, la scurt timp după lansare, 71% dintre toate plățile în euro efectuate de moldoveni s-au realizat deja prin SEPA, semn al ritmului accelerat de adoptare.

Beneficii pentru mediul de afaceri

Pentru companii, SEPA facilitează relațiile comerciale cu partenerii europeni, într-un context în care peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate către UE. Costurile mai mici de plată și procesarea standardizată contribuie la creșterea competitivității și la eficientizarea fluxurilor financiare.

Doar în primele două luni, prin SEPA au circulat 1,21 miliarde de euro, iar volumul tranzacțiilor în euro a înregistrat o creștere de 35% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Impact economic măsurabil

Primele 60 de zile arată deja rezultate semnificative:

2,38 milioane de euro au fost păstrate în economia Moldovei datorită comisioanelor reduse;
transferurile sunt procesate mai rapid, predictibil și transparent;
costurile de procesare sunt mult mai mici decât cele internaționale tradiționale.

Integrarea are potențialul de a genera economii anuale de circa 20 de milioane de euro, care pot fi redirecționate către investiții, inovație și locuri de muncă.

SEPA – o infrastructură funcțională, în extindere

În prezent, opt bănci comerciale sunt participante SEPA, iar procesul de conectare se extinde și către alți prestatori de servicii de plată. Autoritățile recomandă consumatorilor și companiilor să consulte băncile comerciale pentru a cunoaște condițiile concrete de utilizare a serviciilor SEPA.

Procesul de aderare a început în ianuarie 2024, a fost aprobat în martie 2025, iar integrarea operațională a devenit realitate în octombrie 2025. La doar două luni distanță, SEPA a trecut de la statutul de decizie strategică la o infrastructură activă, cu impact concret în viața de zi cu zi a cetățenilor și în performanța economiei.

Mai multe detalii aici

Scăderea prețurilor la floarea-soarelui din import, care au ajuns sub nivelul costurilor de producție ale fermierilor din Republica Moldova, este unul dintre motivele pentru care autoritățile au decis extinderea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Explicațiile au fost oferite de ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, care a precizat că sectorul se confruntă atât cu probleme comerciale, cât și logistice.

Potrivit oficialului, primele două trimestre ale anului 2026 nu au indicat un impact semnificativ al importurilor asupra pieței interne, deși au fost observate unele tendințe în defavoarea producătorilor locali. Situația s-a schimbat însă în trimestrul al treilea, în special pe segmentul florii-soarelui.

„Am observat pentru trimestrul trei, în special la floarea-soarelui, o tendință dramatică de scădere a prețurilor de import în Republica Moldova, care deja sunt mai mici decât prețul de producție comercializat al florii-soarelui de către fermierii noștri”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că diferența dintre prețurile produselor importate și cele ale producției autohtone dezavantajează agricultorii moldoveni, care riscă să își comercializeze recolta în condiții mai puțin favorabile.

Un alt factor care afectează piața este situația logistică din bazinul Mării Negre, unde congestiile de export îngreunează transportul mărfurilor. În aceste condiții, chiar dacă traderii pot cumpăra producția locală, dificultățile de export contribuie la menținerea stocurilor în gospodăriile agricole.

Ministrul a atras atenția că fermierii se confruntă și cu lipsa capacităților de depozitare, în timp ce o parte din recolta disponibilă nu poate fi procesată sau comercializată suficient de rapid. În urma analizei datelor și a consultărilor cu reprezentanții sectorului privat și cu fermierii, autoritățile au considerat necesară prelungirea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit ministrului, măsura urmărește să limiteze efectele negative asupra producătorilor autohtoni, în contextul diferențelor de preț și al dificultăților de comercializare a recoltei. Oficialul a precizat că analiza a fost extinsă și pentru trimestrul al treilea, pentru a include date statistice suplimentare și a evalua mai bine evoluțiile pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Licențierea cerealelor a fost prelungită cu două luni. În timpul dezbaterii deciziei la Guvern, șeful cabinetului de miniștri a adus mai multe critici „Asociației Fermierilor”, fiind nemulțumit că membrii organizației amenință cu proteste și cu blocarea vămilor.

Vasile Tofan le-a sugerat reprezentanților organizației că există și alte interese, decât ale lor. În același timp, prim-ministrul a dezvăluit că, în opinia sa, măsura nu era una primordială.