La două luni de la integrarea operațională a Republicii Moldova în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), efectele acestei schimbări sunt deja resimțite de cetățeni, diaspora și mediul de afaceri. Conectarea țării la infrastructura europeană de plăți marchează un pas important în modernizarea sistemului financiar și apropierea acestuia de standardele Uniunii Europene, trasnmite bani.md.

Ce este SEPA și ce aduce Republicii Moldova

SEPA permite efectuarea plăților în euro între 41 de țări în aceeași manieră ca o plată internă: cu costuri reduse, procesare rapidă și standardizare unitară. Pentru Republica Moldova, aderarea a însemnat eliminarea unor bariere administrative, reducerea semnificativă a comisioanelor transfrontaliere și creșterea siguranței tranzacțiilor.

Transferurile către spațiul european pot fi acum efectuate la un cost mediu de doar 1,69 euro, comparativ cu costurile de până la 10 ori mai mari ale plăților internaționale tradiționale. În funcție de banca aleasă, unele transferuri pot fi chiar fără comision.

Beneficii pentru cetățeni și diaspora

Cetățenii și diaspora resimt deja schimbarea prin transferuri mai rapide și costuri mult diminuate. O parte mai mare din sumele trimise din străinătate ajung efectiv la destinatari, ceea ce sprijină familiile și crește eficiența remitențelor – o componentă importantă a economiei naționale.

În luna noiembrie, la scurt timp după lansare, 71% dintre toate plățile în euro efectuate de moldoveni s-au realizat deja prin SEPA, semn al ritmului accelerat de adoptare.

Beneficii pentru mediul de afaceri

Pentru companii, SEPA facilitează relațiile comerciale cu partenerii europeni, într-un context în care peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate către UE. Costurile mai mici de plată și procesarea standardizată contribuie la creșterea competitivității și la eficientizarea fluxurilor financiare.

Doar în primele două luni, prin SEPA au circulat 1,21 miliarde de euro, iar volumul tranzacțiilor în euro a înregistrat o creștere de 35% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Impact economic măsurabil

Primele 60 de zile arată deja rezultate semnificative:

2,38 milioane de euro au fost păstrate în economia Moldovei datorită comisioanelor reduse;
transferurile sunt procesate mai rapid, predictibil și transparent;
costurile de procesare sunt mult mai mici decât cele internaționale tradiționale.

Integrarea are potențialul de a genera economii anuale de circa 20 de milioane de euro, care pot fi redirecționate către investiții, inovație și locuri de muncă.

SEPA – o infrastructură funcțională, în extindere

În prezent, opt bănci comerciale sunt participante SEPA, iar procesul de conectare se extinde și către alți prestatori de servicii de plată. Autoritățile recomandă consumatorilor și companiilor să consulte băncile comerciale pentru a cunoaște condițiile concrete de utilizare a serviciilor SEPA.

Procesul de aderare a început în ianuarie 2024, a fost aprobat în martie 2025, iar integrarea operațională a devenit realitate în octombrie 2025. La doar două luni distanță, SEPA a trecut de la statutul de decizie strategică la o infrastructură activă, cu impact concret în viața de zi cu zi a cetățenilor și în performanța economiei.

Mai multe detalii aici

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.