În capitala Azerbaidjanului, la 17 ianuarie, a început procesul împotriva liderilor separatiști locali – foști conducători ai așa-numitei Republici Nagorno-Karabah (NKR), nerecunoscute internațional.

Tribunalul Militar din Baku examinează simultan două cazuri. Primul include 15 acuzați, printre care și fostul președinte al entității separatiste, Araik Arutiunian. Separat, este analizat dosarul lui Ruben Vardanyan, miliardar rus cunoscut drept „portofelul lui Putin”, care în perioada 2022-2023 a condus guvernul NKR sub îndrumarea Kremlinului.

Printre acuzațiile aduse de partea azeră liderilor separatiști se numără crime grave precum genocidul, deportarea, persecuțiile pe motive politice și etnice, terorismul și încălcări grave ale drepturilor omului.

Cu toate acestea, faptele comise de Ruben Vardanyan au fost considerate de instanță drept necesar a fi examinate separat, deoarece infracțiunile sale, se pare, implică un număr mult mai mare de persoane, depășesc cu mult limitele regiunii Caucazului de Sud și au o amploare și mai impresionantă.

Să reamintim că Ruben Vardanyan este cunoscut ca fondator al grupului de companii „Troika Dialog”, care, conform unei anchete realizate de OCCRP, a transferat în secret fonduri către prieteni apropiați ai lui Putin în perioada 2006-2013. În total, prin conturile rețelelor offshore ale firmelor lui Vardanyan au trecut peste 4,6 miliarde de dolari americani.

Ruben Vardanyan a fost adesea în atenția principalelor mass-media occidentale. Washington Times l-a numit direct pe Vardanyan „un om apropiat de Putin”. Newsweek a scris că acesta „reprezintă interesele Kremlinului”. În mod similar, Forbes a menționat despre el că „se bucură de binecuvântarea Moscovei”, iar Politico l-a descris drept „un om al Kremlinului”.

Încă în 2019, cu mult înainte ca Vardanyan să fie „numit” de Kremlin în funcția de lider al NKR, un grup impresionant de deputați ai Parlamentului European a cerut Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva acestuia. În 2022, Vardanyan, alături de alți apropiați ai lui Putin, a fost inclus în proiectul noilor sancțiuni ale SUA. În același an Vardanyan a fost adăugat pe listele de sancțiuni ale Ucrainei. În 2023, Ruben Vardanyan a fost introdus în baza de date „Mirotvoreț” a Serviciului de Securitate al Ucrainei, cu o formulare expresivă: „complice al ocupanților și teroriștilor ruso-fasciști”, care trebuie reținut imediat și predat autorităților de aplicare a legii din Ucraina sau din țările NATO.

În toamna anului 2022, Vardanyan a renunțat la cetățenia rusă și a acceptat funcția de șef al guvernului așa-numitei NKR nerecunoscute. Potrivit lui, această decizie a fost dictată de necesitatea de a „sprijini armenii din Karabah”. Este evident, însă, că, în realitate, scopul era să creeze, în interesul Kremlinului, un contrabalans față de premierul armean pro-european Nikol Pașinian. Vardanyan s-a implicat atât de mult în critica la adresa prim-ministrului Armeniei, încât a ajuns inclus pe lista neagră a Televiziunii Publice din această țară.

Conexiuni cu Iranul

În 2023 s-a aflat că, pe lângă legăturile strânse cu Kremlinul, Vardanyan are conexiuni și cu regimul ayatollahilor din Iran. Iată ce a scris The Washington Times despre acest subiect: „Legăturile sale cu Iranul pot fi urmărite prin intermediul Fondului Gorceakov din Rusia, care organizează evenimente în diverse țări, inclusiv în Armenia, cu participarea unor vorbitori aprobați de guvernul de la Teheran.”

În 2024, două dintre principalele canale de propagandă ale Rusiei, Sputnik și RBC, au raportat că Vardanyan a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace pentru „promovarea inițiativelor pașnice”. Absurditatea acestui demers a atras din nou atenția parlamentarilor din țările europene: de această dată, 12 deputați români au semnat o scrisoare adresată Comitetului Nobel, cerând excluderea candidaturii lui Vardanyan din lista nominalizaților. Cereri similare au fost formulate și de 71 de parlamentari lituanieni, 21 letoni și 18 ucraineni.

Deoarece politica Comitetului Nobel nu permite discutarea nominalizaților la premiu în niciun context, din păcate, nu a existat o reacție oficială la numeroasele apeluri. Cu toate acestea, acum, când autoritățile din Baku au promis să facă procesul împotriva lui Vardanyan deschis pentru mass-media, vom putea, în sfârșit, să obținem o evaluare obiectivă a activității uneia dintre cele mai controversate figuri ale mișcării separatiste din spațiul post-sovietic și a creatorului unei rețele de companii prin care Kremlinul a spălat active de miliarde.

Desigur, vinovăția lui Vardanyan față de Azerbaidjan și poporul său urmează să fie confirmată de instanță. Totuși, nu există nicio îndoială că, având în vedere extinderea geografică, amploarea intereselor și nivelul jucătorilor geopolitici implicați în activitățile lui Vardanyan, rezultatele anchetei vor stârni un interes considerabil și vor arăta cine mai are încă interes să protejeze fostul „portofel al lui Putin”. Sperăm că acest proces judiciar va deveni și un exemplu pentru mai multe state post-sovietice, cum ar fi Georgia, Ucraina și Moldova, unde activitatea de diversiune a separatiștilor pro-Kremlin rămâne o amenințare serioasă la adresa securității naționale.

Oleg POSTERNAK, politolog ucrainean, membru al Asociației Consultantilor Politici Profesioniști din Ucraina.

#Baku #proces de judecată #Ruben Vardanyan

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.