Serbia, un amendament la rezoluția CE privind integritatea teritorială a Ucrainei și Moldovei

Potrivit Președintelui Serbiei, dacă această inițiativă nu este acceptată, el nu va mai zbura la Reykjavik pentru summit-ul CE.

Serbia a propus modificarea rezoluției Consiliului Europei (CE) privind integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei și Moldovei, a anunţat preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

„Am propus un amendament la rezoluția în care ei atacă Rusia și vorbesc despre protejarea integrității teritoriale a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. În amendament am adăugat sintagma „și toate celelalte țări membre ale Consiliului Europei„, nimic mai mult. Să vedem dacă acceptă sau nu acest amendament, iar dacă nu, nu voi zbura la Reykjavik (pe 16 și 17 mai va avea loc un summit al Consiliului Europei). Atunci va fi clar că nu au principii”, a spus Vučić.

Liderul sârb a spus că țara își va schimba politica externă față de Ucraina după votul privind admiterea nerecunoscutului Kosovo în Consiliul Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele a subliniat că acest lucru nu înseamnă respingerea de către Serbia a dreptului internațional sau a Cartei ONU, ci votul de la Reykjavik, în care „toată lumea va trebui să vorbească despre integritatea teritorială a Ucrainei și a Moldovei”, acum poate merge diferit.

„Problema este că, pentru ei, orice decizie se ia prin consens, iar când nu există consens, nu există nicio decizie și doar au pregătit totul bine”, a explicat Vučić, subliniind că nu este ușor să fii singurul din 46 de țări și acest lucru ar duce Serbia într-o poziție dificilă”.

Serbia a votat anterior în toate organizațiile internaționale pentru a condamna încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei. Ea vede însă, recunoașterea Kosovo în Consiliul Europei șia independenței Kososvo, în general, ca pe un atentat la propria integritate teritorială.

#vot #Serbia #ONU

Președintele Donald Trump a numit-o pe Kari Lake în funcția de director al Voice of America, instalând o loialistă convinsă și o adeptă a liniei dure în materie de imigrație la conducerea postului de radio finanțat de Congres. „Sunt bucuros să anunţ că Kari Lake va fi următoarea noastră directoare la Vocea Americii”, a scris Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth.

Kari Lake va fi responsabilă „de garantarea faptului că valorile americane (…) sunt difuzate în întreaga lume cu corectitudine şi acurateţe, contrar minciunilor colportate de mass-media de ştiri false”, a mai scris preşedintele.

Kari Lake, care a candidat fără succes pentru funcția de guvernator al Arizonei și pentru un loc în Senat, a fost prezentatoare de știri la o televiziune din Phoenix timp de aproape trei decenii, de unde a plecat în 2021, după ce a făcut o serie de declarații controversate pe social media, şi a distribuit informaţii false în timpul pandemiei Covid-19.

Ea și-a lansat cariera politică la scurt timp după aceea, construindu-și rapid un public fidel și un profil național în timp ce se certa cu jurnaliștii și îi făcea ecou lui Trump în criticile sale ascuțite la adresa a ceea ce ea numea „știri false”. În 2022, ea a declarat că ar fi „cel mai rău coșmar” al oricărui jurnalist dacă ar câștiga cursa pentru postul de guvernator al statului Arizona, potrivit The Guardian.

Kari Lake nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea în cursa pentru postul de guvernator din 2022, acuzand, ca şi Trump, fraudarea alegerilor și a pierdut cursa pentru Senat luna trecută cu o marjă și mai mare..

În trecut, Donald Trump a fost un critic vehement al postului Vocea Americii.

VOA a fost înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar statutul său din partea Congresului îi impune să prezinte știri și informații independente publicului internațional.

La preluarea mandatului în ianuarie 2021, administrația președintelui Joe Biden a îndepărtat rapid o serie de înalți funcționari aliniați cu Trump de la VOA și din posturile afiliate acesteia.

VOA primeşte finanţare publică şi difuzează conţinut de ştiri sau chiar de televiziune destinat unei audienţe internaţionale, în mai multe limbi.

France Presse aminteşte că Michael Pack, fostul director al agenţiei americane pentru media internaţionale, numit de Donald Trump, a trezit îngrijorări când a încercat, în 2020, să scape de un dispozitiv intern menit să protejeze redacţia de orice interferenţă politică. Un jurnalist VOA la Casa Albă a făcut, de asemenea, obiectul unei investigaţii pentru presupuse atitudini părtinitoare negative faţă de Donald Trump în timpul primului mandat de preşedinte al acestuia.

Tot miercuri, Trump l-a anunțat pe Leandro Rizzuto ca fiind alegerea sa pentru funcția de ambasador al SUA la Organizația Statelor Americane, cu sediul la Washington, și a declarat că îl dorește pe Dan Newlin, avocat specializat în vătămări corporale din Florida, să fie ambasadorul administrației sale în Columbia.

De asemenea, el l-a ales pe Peter Lamelas, medic și fondator al uneia dintre cele mai mari companii de asistență medicală de urgență din Florida, pentru a fi ambasadorul SUA în Argentina. Lamelas este, de asemenea, un donator important pentru campaniile anterioare ale lui Trump și ale altor republicani de top.