Serbia va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 25 octombrie, a anunțat președintele Aleksandar Vucic, după luni de proteste ample conduse de studenți. El a declarat, într-un interviu acordat postului public RTS, că va semna miercuri, 9 septembrie, decretul pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea oficială a alegerilor.

„Alegerile vor avea loc în Serbia pe 25 octombrie (…) Cred că, după alegeri, vom ieși în sfârșit din această criză”, a declarat Vucic.

Serbia se confruntă din noiembrie 2024 cu o amplă mișcare de protest, declanșată de prăbușirea mortală a copertinei unei gări din Novi Sad, în nordul țării. Accidentul s-a soldat cu 16 morți și a provocat furia a sute de mii de oameni, mobilizați în principal de mișcarea studențească.

Protestatarii consideră că tragedia este legată de corupția pe care o denunță în Serbia, în timp ce țara încearcă să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Primele proteste au cerut o anchetă transparentă asupra tragediei. Ulterior, revendicările s-au transformat treptat în solicitări pentru organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, pe care Vucic promisese în repetate rânduri că le va convoca.

Deși mișcarea de protest pare să-și fi pierdut din intensitate în timp, studenții au anunțat că vor participa la alegeri cu propria listă de candidați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aleksandar Vucic, în vârstă de 56 de ani, este la putere în Serbia de mai bine de un deceniu, fie ca prim-ministru, fie ca președinte.

A fost ales președinte în 2017 și reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani. Recent, Vucic a declarat că intenționează să demisioneze imediat după convocarea oficială a alegerilor parlamentare, pentru a putea face campanie electorală, semnalându-și astfel intenția de a reveni în funcția de prim-ministru al Serbiei.

#alegeri anticipate #parlament #proteste #Serbia

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.