Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Vă propunem un interviu cu președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea.

– Cum apreciați rezultatele primului an de funcționare a platformei online CCI?

– Platforma www.client.chamber.md a fost lansată în septembrie 2020, iar până la sfârșitul primului an de activitate, aproximativ 70 de companii au început să utilizeze serviciile online ale platformei și au fost emise aproximativ 1500 de rapoarte. Ținând cont de cei 50 de noi beneficiari ai platformei, numărul utilizatorilor a ajuns la 120. Acesta este un rezultat foarte bun, care ne oferă încredere în tranziția de succes către serviciile digitale pentru majoritatea clienților noștri.

– Cum ați convins aceste companii să treacă la servicii online?

– Întreprinderile moldovenești, ca orice afacere, iau în considerare beneficiile pe care le oferă inovațiile, iar noi am putut să fim convingători cu privire la aceste oportunități. Un alt factor a fost criza provocată de pandemia COVID-19, care a dus la o creștere bruscă a interesului antreprenorilor de a-și optimiza costurile, în special prin digitalizarea muncii lor. Cererea de servicii și instrumente online este în continuă creștere, astfel încât noua platformă online a CCI a devenit, de asemenea, un instrument necesar și solicitat pentru afaceri.

– Ce avantaje mai exact au obținut utilizatorii platformei CCI?

– Din start, le-am explicat avantajele platformei. Șase luni mai târziu, am realizat un sondaj și o analiză a feedback-ului de la agenții economici, care au dezvăluit cele mai semnificative avantaje pentru ei. În primul rând, serviciul de depunere online reduce timpul și costurile afacerilor. Cererea poate fi depusă online de oriunde și oricând, evitând deplasarea la biroul central al CCI și la sucursalele sale regionale.

În al doilea rând, mobilitate și flexibilitate: platforma poate fi accesată de pe un computer sau de pe un telefon mobil conectat la Internet. În același timp, utilizatorii pot alege în mod independent cum să semneze o cerere prin intermediul serviciului MSign – utilizând o semnătură electronică, o semnătură mobilă sau un buletin informativ electronic. De asemenea, este prevăzut un sistem flexibil de plată pentru servicii, care poate fi efectuată prin intermediul băncii online sau al terminalelor de plată, fără comisioane suplimentare.

Și în al treilea rând, documentele pot fi emise atât în formă fizică obișnuită, cât și în format electronic, cu semnătura electronică a Camerei de Comerț și Industrie. Din iunie 2021, am început să emitem rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

– Cum răspunde transformarea digitală a serviciilor CCI provocărilor vremii?

– Astăzi digitalizarea are o mare importanță atât pentru afaceri și stat, cât și pentru societate în ansamblu. Puteți vedea cum sunt definite prioritățile digitalizării în noul Guvern al Republicii Moldova. Astfel, portalul nostru face parte atât din tendința de digitalizare națională, cât și globală – statele și întreprinderile din întreaga lume se integrează activ în acest proces, dându-și seama că, în următorii ani, atât comerțul global, cât și cel regional și logistica vor ajunge la un format digital cât mai mult posibil. În acest context, platforma online CCI își propune să creeze și să susțină un mediu de afaceri modern în Republica Moldova, să crească activitatea comercială a întreprinderilor și competitivitatea acestora nu numai în acest moment, ci și în viitorul digital apropiat.

– În ce măsură ideea digitalizării serviciilor CCI găsește sprijin, în special în regiuni?

– Pentru a promova serviciile platformei online a CCI, organizăm periodic seminare tematice și traininguri pentru întreprinderi. De asemenea, cu sprijinul proiectului OPTIM, desfășurăm o campanie de informare activă, care a acoperit mass-media centrală, canalele TV regionale și rețelele sociale.

Propunerea noastră a fost văzută și auzită – în continuare, este o chestiune de luare a deciziilor de către fiecare agent economic. În același timp, vreau să menționez că suntem motivați de sprijinul activ pentru digitalizarea Camerei de Comerț și Industrie, oferit de proiectul OPTIM, cu care am început să lucrăm la această platformă online înainte de pandemie. Și ne bucurăm că colegii din proiect ne consideră pe noi și pe agenții economici care s-au conectat la platformă „pionieri ai digitalizării”. Experiența și feedback-ul de la aceste 120 de întreprinderi sunt resursa noastră principală în promovarea și dezvoltarea în continuare a serviciilor online ale Camerei de Comerț și Industrie.

În ultimii ani, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale. În contextul restricțiilor impuse de pandemia COVID-19, în 2020, CCI a RM a îndemnat mediul de afaceri să utilizeze serviciile digitale pentru a reduce impactul restricțiilor asupra activității comerciale. Antreprenorii pot participa deja la expoziții virtuale www.virtual-fairs.md, seminare web, consultări pe diverse teme, forumuri de afaceri, dar și pot solicita expretiza și evaluarea mărfurilor online. Până la sfârșitul anului, este planificată adăugarea a încă trei servicii pe platforma online www.client.chamber.md: Carnet ATA pentru export temporar; Certificate electronice de origine; Avize de atestare a impedimentului justificator (forță majoră). Lucrările continuă și la platforma de învățare la distanță academy.chamber.md; precum și la Registrul membrilor Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova – https://chamber.md/membrii-cci.

#CCI #Sergiu Harea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.