Federația Rusă utilizează gazul drept armă energetică pentru a-și atinge obiectivele geopolitice. Declarația aparține expertului Sergiu Tofilat și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Primele lecții ale crizei energetice din regiunea de Est”, organizată de Agenția de presă IPN. În cadrul dezbaterii Tofilat a făcut o retrospectivă a relațiilor moldo-ruse din 2021 până în prezent, explicând modul în care Moscova a exercitat presiuni asupra Republicii Moldova prin intermediul resurselor energetice.

„În 2021 au avut loc alegeri parlamentare. La putere a venit o guvernare proeuropeană, care nu împărtășește viziunile Kremlinului. Iar gazul a fost folosit drept armă împotriva Republicii Moldova. Atunci a fost modificată formula de calcul a prețului la gaz. Noi atunci am fost obligați să plătim un preț la gaz ce depindea de piața spot care era atunci de 2 ori mai mare”, a explicat analistul în energetică, Sergiu Tofilat, membru al Blocului politic „Împreună”.

Tofilat a menționat că Rusia a exploatat vulnerabilitățile sistemului energetic moldovenesc pentru a-și atinge scopurile. Printre aceste deficiențe se numără dependența de importurile energetice și lipsa alternativelor de aprovizionare cu gaze naturale în acel moment.

„Moscova a folosit neajunsurile sistemului nostru energetic, cum ar fi dependența de importurile resurselor energetice și lipsa posibilității, la acel moment, de a procura gaz din alte surse. De asemenea, Rusia s-a folosit de sistemul nostru energetic, care a fost construit încă în perioada sovietică, și care presupune că aprovizionarea cu energie depinde mult de MGRES, care continuă să lucreze pe gaz rusesc”, a precizat expertul.

Totodată, Sergiu Tofilat a evidențiat că această criză energetică din regiunea transnistreană, deși provocată artificial de Rusia, a avut și efecte benefice asupra Republicii Moldova. Prețurile ridicate la resursele energetice au stimulat dezvoltarea unor sectoare esențiale pentru viitorul energetic al țării, precum eficiența energetică și producerea energiei din surse regenerabile.

„Prețul mare la resursele energetice, oricât ar părea de straniu, contribuie la dezvoltarea altor sectoare. Cum ar fi eficiența energetică și folosirea surselor regenerabile”, a punctat Tofilat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Primele lecții ale crizei energetice din regiunea de Est” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

#gaz #Moldova #Rusia #șantaj

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.