Polonia și România au reținut opt persoane suspectate că planificau acte de sabotaj în numele Rusiei, au anunțat marți autoritățile de la Varșovia, precizând că trei dintre arestări au legătură cu un nou plan presupus de trimitere de colete explozive, de această dată către Ucraina, în timp ce Serviciul Român de Informații a precizat că a dejucat, în cooperare cu partenerii naționali și internaționali, o nouă operațiune de sabotaj instrumentată de Federația Rusă pe teritoriul României.

„Informațiile preliminare indică faptul că au creat un anumit traseu pentru a trimite explozibili prin Polonia și România către Ucraina”, a declarat pentru presă Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor Speciale din Polonia, potrivit Reuters. „Unul dintre ei, un cetățean ucrainean în vârstă de 21 de ani, a fost reținut aici, în Polonia, lângă Varșovia. Colegii săi, care se deplasau spre România, au fost arestați de serviciile speciale române la București”, a adăugat el.

Parchetul Național al Poloniei a precizat că transporturile de colete au fost interceptate de autoritățile române înainte să provoace vreun prejudiciu. Potrivit procurorilor, coletele erau concepute să se autoaprindă sau să explodeze în timpul transportului, scopul acțiunilor planificate fiind acela de a intimida populația și de a destabiliza țările Uniunii Europene care sprijină Ucraina. Dobrzynski a mai declarat că, în ultimele luni, Agenția de Securitate Internă a reținut în total 55 de persoane care au acționat în detrimentul Poloniei și în numele serviciilor de informații ruse.

Într-un comunicat separat, Serviciul Român de Informații a transmis că în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum și cu servicii partenere externe, a prevenit comiterea unei noi operațiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea a doi cetățeni ucraineni, aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul București.

Astfel, arată comunicatul, în intervalul 14-15 octombrie 2025, SRI a identificat și monitorizat doi cetățeni ucraineni care au accesat teritoriul național dinspre Polonia spre București și care au depus la sediul NOVA POST din București două colete care conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal, disimulate în căști audio și piese auto, respectiv componente de monitorizare a locației prin GPS.

Angrenarea echipelor proprii și a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora și prevenirea inițierii intenționate sau accidentale a dispozitivelor.

“În prezent, organele judiciare, împreună cu structurile polițienești și cele cu atribuții în domeniul securității naționale din țara noastră, derulează investigații, inclusiv în format partenerial, privind acțiunile celor doi cetățeni ucraineni. Expertiza preliminară relevă un modus operandi complex: utilizarea de substanțe incendiare (termit și nitrat de bariu), disimularea acestora cu posibilitatea inițierii lor de la distanță, respectiv adoptarea de către cei doi cetățeni ucraineni a unor măsuri de autoprotecție specifice serviciilor de informații. Datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acțiunile acestora se încadrează în același tipar operațional care vizează infrastructura extinsă a companiei NOVA POST – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană”, a mai transmis Serviciul Român de Informații.

Acțiunile specifice întreprinse de SRI, precum și măsurile dispuse cu autoritățile române și partenerii externi au condus la prevenirea unei tentative de sabotaj pe teritoriul național.

Oficiali europeni au acuzat anterior Rusia că se află în spatele unor explozii provocate de colete transportate de companiile DHL și DPD în Europa, în 2024, într-o operațiune pe care serviciile de securitate au descris-o drept o „probă” pentru un plan rusesc de a declanșa explozii la bordul zborurilor de marfă către Statele Unite. Moscova a negat orice astfel de planuri.

Polonia afirmă că a fost ținta unor tactici precum incendieri și atacuri cibernetice, într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza țările care sprijină Kievul în războiul declanșat de Moscova în Ucraina. Kremlinul a respins aceste acuzații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Polonia #Romania

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.