Direcția generală asistență medicală și socială informează că, începând cu 1 ianuarie 2026, serviciul de asistență medicală antirabică din Chișinău va fi descentralizat, conform unui ordin al Ministerului Sănătății. Măsura are drept scop facilitarea accesului pacienților la tratament și reducerea timpului de intervenție în cazurile de urgență.

Astfel, în zilele lucrătoare, locuitorii Capitalei vor beneficia de asistență antirabică în cadrul Asociațiilor Medicale Teritoriale la care sunt luați în evidență. În zilele de odihnă și de sărbători, copiii vor fi direcționați către Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”, iar adulții – către Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Autoritățile medicale recomandă ca, în caz de mușcătură sau zgârietură, rana să fie spălată imediat cu apă și săpun, dezinfectată, iar persoana să se adreseze de urgență unei instituții medicale. Tratamentul antirabic presupune evitarea consumului de alcool, interdicția administrării altor vaccinuri pe durata terapiei și informarea medicului în cazul schimbării localității.

Spitalizarea este obligatorie în cazurile grave, precum mușcăturile provocate de animale sălbatice, de animale cu rabie confirmată sau în cazul persoanelor cu imunitate compromisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #rabie #sistem antirabic

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.