Peste 950 de profesori evaluatori vor verifica lucrările examenelor naționale din acest an, după ce Comisia Națională de Examene a aprobat, vineri, 15 mai, componența comisiilor republicane de evaluare pentru bacalaureat și pentru examenele de absolvire a gimnaziului.

Potrivit deciziei, pentru examenul național de bacalaureat vor activa 18 Comisii Republicane de Evaluare, formate din peste 550 de profesori, iar pentru examenele de absolvire a gimnaziului au fost constituite 5 comisii, cu peste 400 de cadre didactice.

Profesorii evaluatori au fost desemnați de organele locale de specialitate în domeniul învățământului, instituțiile de învățământ profesional tehnic și universități. Numărul membrilor fiecărei comisii a fost stabilit în funcție de volumul estimat al lucrărilor și de perioada destinată procesului de evaluare.

Autoritățile precizează că toți profesorii incluși în comisii au urmat cursuri speciale de formare organizate de Ministerul Educației și Cercetării și de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare.

„Evaluarea lucrărilor se va desfășura în perioada 2–24 iunie 2026, în patru Centre Republicane de Evaluare pentru examenele gimnaziale și alte patru centre pentru bacalaureat. Rezultatele preliminare vor fi afișate pe 25 iunie, atât în centrele de examen, cât și în centrele de bacalaureat”, menționează MEC.

În același timp, Comisia Națională de Examene a aprobat condiții speciale de examinare pentru 95 de candidați. Dintre aceștia, 44 susțin examenul de bacalaureat, iar 51 participă la examenele naționale de absolvire a gimnaziului.

Condițiile speciale sunt destinate elevilor cu cerințe educaționale speciale care au studiat în baza curriculumului general și au solicitat adaptarea modului de examinare, pentru a beneficia de șanse egale la susținerea examenelor naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că negociatorii americani au ridicat problema unei posibile retrageri a Ucrainei din regiunea Donbas, în schimbul aderării la NATO, în urma ultimei runde de negocieri de pace cu Rusia, desfășurată la Abu Dhabi, scrie hotnews.ro.

Zelenski și-a reiterat poziția conform căreia Kievul nu este dispus să se retragă de pe teritoriul ucrainean.

El a afirmat că, dacă Ucraina ar primi un pachet de securitate, care să includă garanții de securitate, o armată ucraineană puternică și bine finanțată, precum și fonduri pentru reconstrucție, ar supune această chestiune unui referendum.

Dacă țările occidentale le confirmă, „atunci voi întreba societatea ucraineană ce părere are: acceptăm sau nu? Nu am dreptul să iau această decizie singur”, a spus președintele ucrainean.

El a adăugat că Kievul discută despre „garanții de securitate specifice din partea NATO și a UE”., conform AFP.

„Americanii au ridicat o întrebare: «Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar adera la NATO? S-ar retrage Ucraina din Donbas?» A fost prima dată când s-a ridicat această problemă”, a declarat Zelenski reporterilor într-o declarație publicată sâmbătă de biroul său.

„De aceea cred că NATO a revenit pe ordinea de zi. Dar ați auzit și semnalele transmise de (președintele rus Vladimir) Putin, iar aceasta este o discuție extrem de dificilă”, a punctat liderul ucrainean.

Încercarea Rusiei de a schimba arhitectura de securitate, „periculoasă”

Zelenski a apreciat că UE și NATO reprezintă singura „adevărată securitate” a Europei și că încercarea Kremlinului de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi războaie.

„Este periculos deoarece, în opinia mea, tocmai acest gen de lucruri duce la războaie sau la escaladări”, a declarat liderul ucrainean în fața jurnaliștilor vineri, într-o declarație supusă embargoului până sâmbătă, conform France Presse.

„Adevărata securitate pentru Europa o reprezintă UE și NATO. Atât. Nu există altă securitate pentru Europa”, a subliniat Zelenski.

Pe ce „mizează” Putin

Zelenski a mai spus că Moscova „mizează totul” pe campania militară din această iarnă, în contextul în care războiul dintre Ucraina și Rusia durează de aproape cinci ani.

El a solicitat un pachet de ajutor militar din partea Statelor Unite care, în opinia sa, l-ar determina pe Vladimir Putin să pună capăt luptelor.

De asemenea, adoptarea de către Congresul american a unor sancțiuni împotriva Rusiei reprezintă „tipul de motivație de care Putin are nevoie” pentru a iniția o dezescaladare.