SFS vine cu precizări referitor la alocarea celor 50 mln de lei pentru reparația sediului

Alocarea banilor în anul 2020 de către Guvernul Chicu pentru reparația sediului Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a fost necesară din cauza oferirii unor condiții optime de lucru pentru angajații instituției, ca urmare a începerii înfăptuirii reformei SFS din anul 2017. Cu o asemenea reacție a venit SFS, după ce astăzi, deputatul PAS, Radu Marian a făcut public un document ce atestă alocarea a 50 de milioane de lei anul acesta din bugetul de stat, pentru reparația a trei etaje a Serviciului.

Potrivit SFS, în 2020 a fost consolidată administrarea național-fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare arierate iar de la 1 ianuarie 2021 a atribuțiilor de control fiscal post-operațional și control operativ la nivel de aparat central prin crearea Direcțiilor generale corespunzătoare care au statut național și nu regional, fapt ce a impus creșterea numărului angajațiilor și a spațiilor de lucru a acestora.

Tot de la 1 ianuarie 2021, competențele Serviciului Fiscal de Stat s-au extins prin atribuirea funcțiilor de activitate specială de investigații și urmărirea penală pe 11 articole din Codul penal. Întru realizarea acestor atribuții noi, în cadrul aparatului central al Serviciului Fiscal de Stat a fost creată Direcția generală antifraudă având competențe de administrare pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Urmare a reorganizării, efectivul-limită de personal al Serviciului Fiscal de Stat a fost stabilit la nivel de 1 931 de unități.

„Reorganizarea autorității fiscale se încadrează în planurile Republicii Moldova de modernizare a țării și de racordare la standardele europene de administrare fiscală, fiind susținută de către partenerii de dezvoltare ai Serviciului Fiscal de Stat (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) și corespunde angajamentelor Republicii Moldova asumate prin prisma Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, necesitatea reorganizării în continuare a SFS a fost dictată și de angajamentele Republicii Moldova în cadrul relațiilor cu instituțiile și organismele internaționale”, se precizează în reacția SFS.

Totodată, instituția afirmă că, pentru aceasta este strict necesar un sediu în care să aibă posibilitatea să activeze concomitent circa 1 000 angajați. Suplimentar, sediul organului fiscal urmează să ofere și condiții adecvate pentru deservirea concomitentă a cel puțin 100 contribuabili nemijlocit în incinta autorității fiscale.

Astfel, reieșind din faptul că autoritatea fiscală nu dispunea de un sediu propriu care ar putea corespunde cerințelor de activitate în structură centralizată, prin Hotărârea de Guvern nr. 462 1 iulie 2020, în administrarea și gestiunea economică a Serviciului Fiscal de Stat a fost transmis, imobilul din str. Constantin Tănase 9.

Noul sediu va oferi posibilitatea ca toate resursele umane, implicate în procesul de administrare fiscală, să fie concentrate într-o singură locație, dar pentru a fi asigurate condițiile optime de muncă pentru funcționarii structurii consolidate a Serviciului Fiscal de Stat, precum și pentru contribuabili acesta urmează a fi renovat.

„Lucrările de reparație capitală a clădirii sunt necesare în vederea creării locurilor de muncă pentru circa o mie de angajați într-un spațiu optimizat de format „open space”. Se va crea posibilitatea ca toate resursele umane, implicate în procesul de administrare fiscală, să fie concentrate într-o singură locație, unde vor putea fi asigurate condițiile de activitate eficientă. Renovarea sediului vine în contextul racordării instituției la standardele comunității internaționale prin oferirea serviciilor de calitate tuturor categoriilor de contribuabili, inclusiv și persoanelor cu dizabilități.

Cheltuielile suportate pentru reparația sediului Serviciului Fiscal de Stat nu sunt un lux în condițiile pandemice actuale, ele sunt o necesitate și o consecință a restructurării realizate, fiind, totodată, o condiție pentru buna funcționare a sistemului național de administrare fiscală. Avem certitudinea că cheltuielile suportate în contextul reorganizării, toate acțiunile SFS în direcția îmbunătățirii condițiilor de deservire a contribuabililor sunt, în mod incontestabil, justificate și indispensabile şi vor aduce beneficii atât contribuabililor, cât şi întregii societăți”, mai afirmă Serviciul Fiscal de Stat.

Acoperirea vegetală a peninsulei Antarctica a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, pe măsură ce criza climatică încălzește continentul înghețat. Analiza datelor obținute prin satelit a arătat că, în 1986, exista mai puțin de un kilometru pătrat de vegetație, însă în 2021 acoperirea verde era de aproape 12 km². Cercetătorii au constatat că răspândirea plantelor, majoritatea mușchi, s-a accelerat din 2016, scrie theguardian.com.

Creșterea vegetației pe un continent dominat de gheață și rocă goală este un semn al extinderii încălzirii globale în Antarctica, care se încălzește mai rapid decât media globală. Oamenii de știință au avertizat că această răspândire ar putea oferi un punct de sprijin pentru speciile străine invazive în ecosistemul Antarcticii virgine.

Înverzirea a fost semnalată și în Arctica, iar în 2021 a căzut ploaie, nu zăpadă, pe vârful uriașei calote glaciare a Groenlandei, pentru prima dată înregistrată.

„Peisajul antarctic este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheață și rocă, doar o mică parte fiind colonizată de plante”, a declarat Dr. Thomas Roland, de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, care a coordonat împreună studiul. „Dar această fracțiune minusculă a crescut dramatic – demonstrând că până și această zonă sălbatică vastă și izolată este afectată de schimbările climatice provocate de om.” Peninsula are o suprafață totală de aproximativ 500 000 km/p.

Roland a avertizat că încălzirea viitoare, care va continua până când emisiile de carbon vor fi oprite, ar putea aduce „schimbări fundamentale în biologia și peisajul acestei regiuni emblematice și vulnerabile”. Studiul este publicat în revista Nature Geoscience și se bazează pe analiza imaginilor Landsat.

Profesorul Andrew Shepherd, de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, care nu face parte din echipa de studiu, a declarat: „Acesta este un studiu foarte interesant și se potrivește cu ceea ce am găsit când am vizitat Larsen Inlet pe peninsulă în urmă cu câțiva ani. Am aterizat pe o plajă care a fost îngropată sub stratul de gheață Larsen până când acesta s-a prăbușit în 1986-1988. Am descoperit că acum are un râu în care cresc alge verzi!”

„Acest loc a fost ascuns de atmosferă timp de mii de ani și a fost colonizat de plante la câteva decenii după ce a fost eliberat de gheață – este cu adevărat uimitor”, a spus el. „Este un barometru al schimbărilor climatice, dar și un punct de cotitură pentru regiune, deoarece viața are acum un punct de sprijin acolo.”

Accelerarea răspândirii mușchilor începând din 2016 coincide cu începutul unei scăderi accentuate a întinderii gheții marine în jurul Antarcticii. Potrivit cercetătorilor, încălzirea mărilor deschise poate duce la condiții mai umede care favorizează creșterea plantelor. Mușchii pot coloniza rocile goale și pot crea fundația solurilor care, împreună cu condițiile mai blânde, ar putea permite altor plante să crească.

Dr. Olly Bartlett, de la Universitatea din Hertfordshire și, de asemenea, co-lider al noului studiu, a declarat: „Solul din Antarctica este în cea mai mare parte sărac sau inexistent, dar această creștere a vieții vegetale va adăuga materie organică și va facilita formarea solului. Acest lucru crește riscul de sosire a speciilor non-native și invazive, posibil transportate de ecoturiști, oameni de știință sau alți vizitatori ai continentului.”

Un studiu din 2017 a arătat că rata de creștere a mușchiului era în creștere, dar nu a evaluat suprafața acoperită. Un alt studiu, realizat în 2022, a arătat că cele două plante cu flori native din Antarctica se răspândesc pe insula Signy, la nord de peninsula Antarctica.

Algele verzi înfloresc, de asemenea, pe suprafața zăpezii topite de pe peninsulă. Copacii creșteau la polul sud în urmă cu câteva milioane de ani, când planeta a avut ultima dată în atmosferă atât de mult CO2 ca în prezent.