Alocarea banilor în anul 2020 de către Guvernul Chicu pentru reparația sediului Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a fost necesară din cauza oferirii unor condiții optime de lucru pentru angajații instituției, ca urmare a începerii înfăptuirii reformei SFS din anul 2017. Cu o asemenea reacție a venit SFS, după ce astăzi, deputatul PAS, Radu Marian a făcut public un document ce atestă alocarea a 50 de milioane de lei anul acesta din bugetul de stat, pentru reparația a trei etaje a Serviciului.

Potrivit SFS, în 2020 a fost consolidată administrarea național-fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare arierate iar de la 1 ianuarie 2021 a atribuțiilor de control fiscal post-operațional și control operativ la nivel de aparat central prin crearea Direcțiilor generale corespunzătoare care au statut național și nu regional, fapt ce a impus creșterea numărului angajațiilor și a spațiilor de lucru a acestora.

Tot de la 1 ianuarie 2021, competențele Serviciului Fiscal de Stat s-au extins prin atribuirea funcțiilor de activitate specială de investigații și urmărirea penală pe 11 articole din Codul penal. Întru realizarea acestor atribuții noi, în cadrul aparatului central al Serviciului Fiscal de Stat a fost creată Direcția generală antifraudă având competențe de administrare pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Urmare a reorganizării, efectivul-limită de personal al Serviciului Fiscal de Stat a fost stabilit la nivel de 1 931 de unități.

„Reorganizarea autorității fiscale se încadrează în planurile Republicii Moldova de modernizare a țării și de racordare la standardele europene de administrare fiscală, fiind susținută de către partenerii de dezvoltare ai Serviciului Fiscal de Stat (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) și corespunde angajamentelor Republicii Moldova asumate prin prisma Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, necesitatea reorganizării în continuare a SFS a fost dictată și de angajamentele Republicii Moldova în cadrul relațiilor cu instituțiile și organismele internaționale”, se precizează în reacția SFS.

Totodată, instituția afirmă că, pentru aceasta este strict necesar un sediu în care să aibă posibilitatea să activeze concomitent circa 1 000 angajați. Suplimentar, sediul organului fiscal urmează să ofere și condiții adecvate pentru deservirea concomitentă a cel puțin 100 contribuabili nemijlocit în incinta autorității fiscale.

Astfel, reieșind din faptul că autoritatea fiscală nu dispunea de un sediu propriu care ar putea corespunde cerințelor de activitate în structură centralizată, prin Hotărârea de Guvern nr. 462 1 iulie 2020, în administrarea și gestiunea economică a Serviciului Fiscal de Stat a fost transmis, imobilul din str. Constantin Tănase 9.

Noul sediu va oferi posibilitatea ca toate resursele umane, implicate în procesul de administrare fiscală, să fie concentrate într-o singură locație, dar pentru a fi asigurate condițiile optime de muncă pentru funcționarii structurii consolidate a Serviciului Fiscal de Stat, precum și pentru contribuabili acesta urmează a fi renovat.

„Lucrările de reparație capitală a clădirii sunt necesare în vederea creării locurilor de muncă pentru circa o mie de angajați într-un spațiu optimizat de format „open space”. Se va crea posibilitatea ca toate resursele umane, implicate în procesul de administrare fiscală, să fie concentrate într-o singură locație, unde vor putea fi asigurate condițiile de activitate eficientă. Renovarea sediului vine în contextul racordării instituției la standardele comunității internaționale prin oferirea serviciilor de calitate tuturor categoriilor de contribuabili, inclusiv și persoanelor cu dizabilități.

Cheltuielile suportate pentru reparația sediului Serviciului Fiscal de Stat nu sunt un lux în condițiile pandemice actuale, ele sunt o necesitate și o consecință a restructurării realizate, fiind, totodată, o condiție pentru buna funcționare a sistemului național de administrare fiscală. Avem certitudinea că cheltuielile suportate în contextul reorganizării, toate acțiunile SFS în direcția îmbunătățirii condițiilor de deservire a contribuabililor sunt, în mod incontestabil, justificate și indispensabile şi vor aduce beneficii atât contribuabililor, cât şi întregii societăți”, mai afirmă Serviciul Fiscal de Stat.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.