Mai mulți oameni de afaceri și politicieni din Rusia. Printre ei se numără Shaman, cântăreața Polina Gagarina și actorul Ivan Ohlobystin, cunoscut pentru rolului doctorului Bîcov în serialul „Интерны”.

De asemenea, pe lista sancțiunilor au ajuns apropiați și membri ai familiei liderului cecen Ramzan Kadyrov. În total, noile interdicții vizează 47 de companii și 69 de persoane, fiind vizați oameni de afaceri, propagandiști și personalități publice, militari și reprezentanți ai justiției, persoane responsabile de deportarea copiilor ucraineni, angajați ai Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) implicați în persecuții religioase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Una dintre companii operează portul Vostocinîi și era folosit pentru a livra arme din Coreea de Nord în Rusia. Lista mai conține numele mai multor companii rusești din industria militară, care se ocupă de transportarea personalului și echipamentului către front.

Sunt sancționați giganți precum grupul Grupul Volga Dnepr și filialele sale, Sovcomflot – cea mai mare companie de transport maritim de gaze lichefiate, țiței și produse petroliere, Centrul Internațional pentru Copii Artek, Fundația Kadyrov și Uniunea Tineretului Republican din Belarus.

Actualmente, pe lista sancțiunilor europene contra Rusiei se regăsesc circa 2200 de nume a persoanelor și firmelor care sprijină războiul din Ucraina. Cetățenii au interdicții de călătorie și tranzitare a teritoriului Uniunii, pe când entităților juridice li se interzic orice fel de tranzacții și afaceri cu întreprinderi din comunitate. Activele lor vor fi înghețate.

#Polina Gagarina #Rusia #sanctiuni #Shama #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.