Un bărbat din Chișinău a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru că a agresat fizic concubina, dar și cei doi copii minori. Mai mult de atât, în procesul de audiere în calitate de inculpat, bărbatul nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate.

„În noaptea de 10 aprilie 2018, în timp ce se afla la domiciliul său temporar din sectorul Botanica al Capitalei, a manifestat violență psihică în privința a doi minori și violență psihică și fizică în privința concubinei sale, lovind-o cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, aruncând în ea cu diferite obiecte și anume cu fierul de călcat, cu telecomanda, cauzându-i acesteia, conform raportului de expertiză judiciară vătămări corporale ușoare”, se aratăîn nota informativă a PG.

Responsabilii de caz spun că, la pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată a dispus încasarea din contul persoanei condamnate în beneficiul concubinei sale și celor doi minori ai săi, a sumei de 100 mii lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare a săvârșirii infracțiunii.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#expertiza judiciară #procurori #violenta in familie

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.