Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

„Și-au schimbat planurile și strategia”. Kievul anunță că nu observă retragerea trupelor ruse

31 Mart. 2022, 12:29
 // Categoria: În Lume // Autor:  Victoria Laur
31 Mart. 2022, 12:29 // În Lume //  Victoria Laur

Kievul nu observă retragerea trupelor ruse, afirmă șeful Biroului președintelui ucrainean, Andrei Ermak. Oficialul a precizat că situația umanitară rămâne dificilă, în special la Mariupol.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnaliștilor de la CNN. Ermak a reiterat poziția Kievului, care nu își dorește să aibă trupe ale Kremlinului pe teritoriul său.

„Considerăm că și-au schimbat planurile și strategia. Dar asta nu înseamnă că războiul s-a oprit. Pot afirma că situația este complicată, în special cea umanitară. În această privință totul merge prost. Poziția noastră rămâne deschis și transparentă:Vrem să oprim războiul. Vrem ca trupele ruse să fie retrase de pe teritoriul nostru. Insistăm pe deschiderea coridoarelor umanitare, în special la Mariupol”, a declarat Ermak.

Totodată, oficialul de la Kiev a comparat situația din Ucraina cu blocada Leningradului în cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit lui, citat de Unian, oamenii din localitate mor fără apă și alimente, iar forțele ruse nu le-ar permite să părăsească orașul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După runda de negocieri care a avut loc în această săptămână la Istanbul, rușii au primit oferta unui acord de pace, care prevede garanții de securitate similare articolului cinci din tratatul NATO în schimbul neutralității și statutului de țară non-nucleară. Documentul, însă, nu poate priva Ucraina de dreptul aderării la UE.

După întrevederea delegațiilor, Moscova anunța că va minimiza ofensiva în direcția Kievului și Cernihivului. În pofida acestui fapt, în aceeași noapte orașul Cernihiv a fost bombardat fără încetare, fiind distruse zeci de obiective de uz civil.

Potrivit șefului delegației ruse, Vladimir Medinski, propunerea Ucrainei privind pacea urmează să ajungă pe masa liderului de la Kremlin. Dacă aceasta convine Moscovei, documentul va fi semnat la o întrevedere dintre miniștrii de externe ale celor două țări, apoi ar putea începe negocierile privind întâlnirea lui Putin și Zelenski.

O declarația despre eventuala modificare a strategiei așa-numitei „operațiuni militare speciale” a fost făcută anterior și de ministrul Apărării din Rusia, Serghei Șoigu, care spunea că obiectivul primei etape a fost atins, iar forțele armate se vor concentra în continuare pe regiunile din Donbas. În același timp, potrivit unor surse anonime de la Pentagon, citate de AFP, o parte dintre soldații ruși ar pleca din zona Cernobîlului spre Belarus.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 08:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2026, 08:56 // Slider //  Realitatea.md

În urmă cu 86 de ani, pe 10 noiembrie 1940, unul dintre cele mai puternice cutremure din secolul al XX-lea a zguduit România și Republica Moldova. Seismul, cu magnitudinea de 7.7, s-a produs într-o dimineață de duminică, la ora 03:39, în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri, și a durat circa 45 de secunde, scrie Moldova1.

Cutremurul a provocat distrugeri majore, inclusiv la Chișinău, unde 78 de persoane și-au pierdut viața, iar sute de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

Imaginile păstrate de Agenția Națională a Arhivelor (ANA) de la Chișinău surprind clădiri grav avariate sau distruse, ruine, intervenții de salvare și aspectul orașului imediat după seism.

Printre edificiile afectate s-au numărat Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, unde aproximativ 40% dintre exponate au fost distruse, clădiri administrative, școli, spitale, Institutul Agricol, teatre și biserici, inclusiv turnurile unor lăcașuri de cult.

De asemenea, au fost avariate depozitul de tramvaie, uzina electrică și conductele de alimentare cu apă. În urma cutremurului, sute de familii au rămas fără locuințe.

Seismul a fost precedat de mai multe cutremure de intensitate mai mică, inclusiv unul cu magnitudinea de 6.5, produs pe 22 octombrie 1940, urmat de numeroase replici.

Imagini surprinse în Chișinău, după cutremurul din 10 noiembrie 1940:

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Anterior, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, a declarat pentru Radio Moldova că seismul din 1940 a provocat moartea a 78 de persoane la Chișinău. Potrivit acestuia, 500 de clădiri au fost distruse complet, iar alte 1.500 au necesitat lucrări majore de reparație.

Igor Nicoară a subliniat că zona Vrancea reprezintă principala sursă de pericol seismic pentru Republica Moldova, țara fiind expusă riscului unor cutremure puternice.

Potrivit specialistului, peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea seismică poate atinge opt grade. În acest context, el a subliniat importanța pregătirii populației și a cunoașterii măsurilor de protecție pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,7 a fost resimțit în Republica Moldova, în noaptea de 18 noiembrie. Seismul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea din România, la o adâncime de aproximativ 107 kilometri. Deocamdată, conform datelor autorităților, victime nu au fost înregistrate.

În România două persoane au fost rănite în urma cutremurului, iar mai multe persoane au suferit atacuri de panică.

VIDEO Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a „zguduit” Republica Moldova. Autoritățile susțin că nu sunt victime