Aprobarea asistenței macrofinanciare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova în Parlamentul European va fi una dintre prioritățile mele în anul 2022. Cu o asemenea postare a venit marți, 4 ianuarie eurodeputatul, Siegfried Mureșan, după ce Comisia Europeană a aprobat alocarea unei noi tranșe bugetare țării noastre.

Precizăm că, Comisia Europeană a propus marți o nouă asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, în valoare de până la 150 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane de euro vor fi fonduri europene nerambursabile și până la 120 milioane euro împrumuturi pe termen mediu în condiții de finanțare favorabile.

Aprobarea acestor tranșe va fi strict condiționată de progresul bun al programului cu Fondul Monetar Internațional, aprobat luna trecută, și de implementarea unor condiționalități specifice agreate de Uniunea Europeană și Republica Moldova. Condiționalitățile vor viza inclusiv buna guvernare, întărirea economiei, lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică.

„Am spus acum două săptămâni că, în urma evaluării pozitive din partea FMI a acordului cu Republica Moldova, Comisia Europeană va face în curând publică propunerea de sprijin suplimentar pentru Republica Moldova sub forma unei asistențe macrofinanciare. Acum, asistența macrofinanciară va trebui aprobată de noi, în Parlamentul European, și de Consiliul Uniunii Europene. Ca președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, voi lupta în Parlament pentru o adoptare cât mai rapidă a asistenței, astfel încât și acest sprijin din partea Uniunii Europene să ajungă cât mai repede la cetățenii Republicii Moldova”, se arată în postarea europarlamentarului.

Noua asistență ar urma să fie virată în trei tranșe, în perioada anilor 2022 și 2024.

#Siegfried Mureșan #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.