Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat că legea privind sprijinul de 1,9 miliarde de euro oferit de UE Republicii Moldova ar urma să fie votată în formă finală în luna martie. Astfel, din acel moment, banii vor fi la dispoziția țării noastre, a adăugat el într-o conferință de presă comună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Am reușit să ajungem la o rată de pre-finanțare de 18 la sută. Ce înseamnă asta? Atunci când pre-finanțarea va veni în cursul lunii aprilie, în loc de 115 milioane de euro cum era propunerea inițială, 7 la sută, vor veni 315 milioane de euro. Cu 200 de milioane în plus”, a declarat Mureșan.

Potrivit oficialului, săptămâna aceasta, toate cele trei instituții ale Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Europei au căzut unanim la acord, pentru a sprijini Moldova cu 1,9 miliare de euro în următorii trei ani.

De asemenea, el a mai adăugat că este cel mai mare pachet de sprijin economic acordat Republicii Moldova vreodată, nu numai de Uniunea Europeană, ci de oricine.

Imediat după ce legea va intra în vigoare, autoritățile moldovenești vor expune Comisiei Europene cum doresc să folosească acești bani, prin prezentarea unui ”Plan de creștere al țării”, plan ce urmează să fie aprobat ulterior de Comisie, potrivit sursei citate.

„Este un ajutor, un suport pentru Republica Moldova care nu a mai fost de la independență încoace. Este dovada faptului că Uniunea Europeană crede în Republica Moldova. Prietenii noștri înțeleg cât este de important de a ne ajuta în procesul de integrare, anume acum, când trăim cu toții timpuri complicate”, a declarat Grosu.

Șeful Legislativului a remarcat responsabilitatea majoră care va fi pe umerii autorităților, precum și necesitatea unei capacități eficiente de valorificare și absorbție a fondurilor.

„Mingea acum e la noi. Ne bucurăm, dar trebuie să ne gândim cum punem repede în funcțiune. Republica Moldova va prezenta o listă de proiecte către Comisie, pe care le vom propune spre finanțare, cum ar fi, centura de ocolire a Chișinăului, podurile peste Prut, investiții în infrastructura feroviară, mii de proiecte în domeniul agriculturii”, a precizat Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra unui nou plan de sprijin pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Susținerea este acordată pentru a accelera reformele socio-economice ale Moldovei, a consolida reziliența și a avansa integrarea în UE. O altă țintă este atenuarea impactului profund asupra Moldovei, cauzat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

#bani #Moldova #sprijin #UE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.