Fostul premier Silvio Berlusconi va candida la preşedinţia Italiei. În ciuda problemelor de sănătate, a scandalurilor sexuale şi a vârstei înaintate (85 de ani), el vrea să îşi ţină promisiunea făcută mamei sale: că într-o bună zi va ajunge preşedinte.

Parlamentul de la Roma va alege un nou şef al statului la începutul anului viitor, iar Berlusconi este primul care s-a înscris în cursă, deşi deocamdată nu există candidaturi oficiale.

„M-am întâlnit cu el de două ori în ultimele două săptămâni şi era foarte înflăcărat”, a declarat sub rezerva anonimatului un deputat din Forza Italia, partidul lui Berlusconi.

Miliardar şi mogul de presă, fostul premier cu cei mai mulţi ani în funcţie în Italia postbelică îşi face reclamă cu acelaşi entuziasm care l-a dus la trei victorii în alegerile parlamentare. El rămâne, totuşi, o personalitate foarte controversată.

I s-a interzis temporar accesul la funcţii publice după o condamnare pentru fraudă fiscală, în 2013. Este încă judecat pentru mituirea unor martori într-un dosar de prostituţie a unor minore, legat de petrecerile sale de acum peste un deceniu, cunoscute sub numele de Bunga Bunga.

Analiştii cred că va fi greu pentru o astfel de personalitate să întrunească sprijinul necesar. Preşedintele are în politica Italiei rolul de a rezolva probleme şi de a debloca situaţii care privesc guvernul, aşa cum a trebuit să facă de multe ori actualul şef al statului, Sergio Mattarella. Consensul între toate partidele este foarte important; s-a reuşit întrunirea acestuia pentru coaliţia de unitate naţională a premierului Mario Draghi, creată în contextul luptei împotriva epidemiei de coronavirus.

Enrico Letta, liderul Partidului Democrat, de centru stânga, a exclus deja posibilitatea de a-l sprijini pe Berlusconi, afirmând că alegerea preşedintelui „trebuie să se bazeze pe o mare majoritate (…) altfel guvernul se va destrăma imediat”.

Silvio Berlusconi îşi continuă însă campania neoficială, prezentându-se ca un bărbat de stat cu experienţă în politica europeană.

Candidaţii la preşedinţie nu îşi anunţă de obicei intenţiile înainte de alegerile parlamentare. Presa a vehiculat însă deja de mai multe ori numele fostului prim-ministru, iar acesta nu a încercat să pună capăt speculaţiilor că ar putea candida.

Întrebat la o conferinţă din octombrie despre perspectivele sale prezidenţiale, el a răspuns: „Cred că Silvio Berlusconi poate fi util ţării (…) Nu voi renunţa şi voi face ceea ce are nevoie ţara”, scrie Agerpres.

În noiembrie el le-a trimis aproape tuturor celor 1000 de parlamentari o antologie a discursurilor şi priorităţilor sale politice, promiţând să respecte o listă de valori liberale.

Berlusconi şi-a schimbat cu 180 de grade poziţia faţă de schema de asistenţă socială propusă de vechiul său rival politic, Mişcarea 5 Stele, pe care în trecut o comparase cu Partidul Comunist.

Preşedintele trebuie ales cu două treimi din voturile parlamentarilor, dar dacă după trei runde niciun candidat nu întruneşte acest barem, se cobară la 50% plus un vot. Berlusconi ar avea deci nevoie de încă 50 de voturi pe lângă cele ale blocului de centru-dreapta – dar nici măcar de acestea nu este sigur.

Unii analişti cred că obiectivul său este doar de a obţine puterea de a fi cel care desemnează câştigătorul. După cum apreciază Lorenzo De Sio, şeful centrului italian de studii electorale LUISS, Berlusconi „nu are putere de negociere dacă el însuşi nu e considerat plauzibil”.

#Italia #Silvio Berlusconi

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.