Simona Halep dublă campioană de Grand Slam a fost suspendată patru ani pentru dopaj. Asta după ce Agenția Internațională de Integritate a Tenisului (ITIA) a anunțat, marți, că un tribunal independent a suspendat-o pe jucătoarea română de tenis, ca urmare a unor încălcări ale Programului antidoping în tenis (TADP), scrie Digi24.ro.

Prima se referea la un rezultat analitic (AAF) pentru folosirea substanței interzise „roxadustat” la US Open în 2022, depistat după teste de urină în timpul competiției. Cea de-a doua acuzație a fost legată de „nereguli în pașaportul biologic” (ABP) al lui Halep.

Tribunalul independent, înființat de Sport Resolutions, s-a reunit la 28 și 29 iunie 2023, la Londra, și a audiat ca martori experți științifici în numele lui Halep și al ITIA, jucătoarea depunând, de asemenea, mărturii la comisie.

La 11 septembrie 2023, tribunalul a confirmat că jucătoarea a comis încălcări intenționate ale regulilor antidoping în temeiul articolului 2 din TADP.

„După un proces de audiere complex și riguros, salutăm decizia tribunalului independent. Volumul probelor pe care tribunalul a trebuit să le ia în considerare atât în procedura «roxadustat», cât și în «procedura ABP» a fost substanțial”, a declarat Karen Moorhouse, director executiv al ITIA.

Halep a fost suspendată provizoriu din octombrie 2022, suspendare pe care tribunalul a decontat-o din perioada de ineligibilitate.

Ca atare, suspendarea fostului număr unu mondial va fi valabilă de la 7 octombrie 2022 până la 6 octombrie 2026.  Jucătoarea română de tenis poate face apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS).

#antidoping #doping #Simona Halep #Tenis

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.