Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) solicită eliminarea unor prevederi din proiectul de reformă a salarizării în sectorul bugetar, avertizând că acestea ar putea afecta dreptul la negocieri colective și angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova.

Potrivit CNSM, proiectul de modificare a sistemului unitar de salarizare prevede că angajații din sectorul bugetar vor putea beneficia doar de drepturile salariale prevăzute expres de Legea nr. 270/2018. Astfel, prin contractele colective sau individuale de muncă nu vor mai putea fi acordate sporuri ori alte beneficii salariale care nu sunt stipulate în lege, iar actele prin care acestea ar fi stabilite vor fi considerate nule.

În acest context, CNSM solicită eliminarea acestor prevederi, pe care le consideră o limitare a autonomiei partenerilor sociali și o diminuare a rolului negocierilor colective. Potrivit sindicaliștilor, Codul muncii permite în prezent acordarea unor beneficii suplimentare, în funcție de posibilitățile financiare ale angajatorului, iar noile restricții ar contraveni acestor prevederi. Aceștia susțin că, dacă obiecțiile lor nu vor fi luate în considerare, vor sesiza organisme internaționale, inclusiv Organizația Internațională a Muncii și Confederația Europeană a Sindicatelor.

De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că reforma urmărește atât ajustarea coeficienților salariali, cât corectarea unor disfuncționalități din sistemul actual de remunerare. Potrivit acestuia, sporul de performanță a ajuns să fie acordat aproape tuturor angajaților, pierzându-și astfel rolul de instrument de motivare.

„Înțelegem cu toții că nu este vorba de un spor de performanță, este vorba de o plată dată tuturor. Legea nouă va prevedea că mai puțin de jumătate din personal poate beneficia de spor de performanță, astfel încât să existe criterii foarte clare și să-i remunerăm într-adevăr mai mult pe cei care muncesc cu dăruință”, a explicat oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajustari #reforma salariala #Sindicate

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.