Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) solicită eliminarea unor prevederi din proiectul de reformă a salarizării în sectorul bugetar, avertizând că acestea ar putea afecta dreptul la negocieri colective și angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova.

Potrivit CNSM, proiectul de modificare a sistemului unitar de salarizare prevede că angajații din sectorul bugetar vor putea beneficia doar de drepturile salariale prevăzute expres de Legea nr. 270/2018. Astfel, prin contractele colective sau individuale de muncă nu vor mai putea fi acordate sporuri ori alte beneficii salariale care nu sunt stipulate în lege, iar actele prin care acestea ar fi stabilite vor fi considerate nule.

În acest context, CNSM solicită eliminarea acestor prevederi, pe care le consideră o limitare a autonomiei partenerilor sociali și o diminuare a rolului negocierilor colective. Potrivit sindicaliștilor, Codul muncii permite în prezent acordarea unor beneficii suplimentare, în funcție de posibilitățile financiare ale angajatorului, iar noile restricții ar contraveni acestor prevederi. Aceștia susțin că, dacă obiecțiile lor nu vor fi luate în considerare, vor sesiza organisme internaționale, inclusiv Organizația Internațională a Muncii și Confederația Europeană a Sindicatelor.

De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că reforma urmărește atât ajustarea coeficienților salariali, cât corectarea unor disfuncționalități din sistemul actual de remunerare. Potrivit acestuia, sporul de performanță a ajuns să fie acordat aproape tuturor angajaților, pierzându-și astfel rolul de instrument de motivare.

„Înțelegem cu toții că nu este vorba de un spor de performanță, este vorba de o plată dată tuturor. Legea nouă va prevedea că mai puțin de jumătate din personal poate beneficia de spor de performanță, astfel încât să existe criterii foarte clare și să-i remunerăm într-adevăr mai mult pe cei care muncesc cu dăruință”, a explicat oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajustari #reforma salariala #Sindicate

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.