Salariul minim garantat pentru anul 2023 a fost discutat astăzi, 3 octombrie, în cadrul Ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au solicitat ca salariul minim să fie de 4950 de lei.

”Noi având statut de țară candidat, colegii din România ne-au atenționat despre riscul cum trebuie să intrăm în UE, cu ce salarii. Ei au intrat cu salarii mici, iar colegii din Polonia le-au mărit și când au intrat în UE nu erau săracii Europei. Noi înțelegem că este greu pentru business, este greu și pentru Guvern dar noi trebuie să avem și niște standarde la stabilire a salariului minim pentru a crește costul forței de muncă în Republica Moldova”, a declarat Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Pe de altă parte, patronatele se opun, și propun ca salariul minim garantat să fie de 4000 de lei.

”Îngrijorări au apărut la structurile care folosesc sistemul de salarizare tarifar. Aici apar probleme și îngrijorări că ei nu vor face față posibilității creșterii, pun la îndoială capacitatea de a avea acest venit, volum de lucru etc. Agenți economici de genul ăsta sunt foarte mulți. În jur de 4000 de lei ar fi mai mult sau mai puțin rezonabil”, a explicat Leonid Cerescu, președinte al Confederației Naționale a Patronatului din Moldova.

În replică, ministrul Muncii, Marcel Spînu a declarat că în acest caz trebuie schimbat sistemul de salarizare.

Totodată, ministrul a precizat care poate fi impactul pentru sistemul bugetar, dacă salariul minim garantat va crește până la 5000 de lei.

”O creștere a salariului minim reprezintă un cost adițional la sectorul bugetar (…) Acest cost suplimentar nu este nesustenabil. Dacă vorbim de o creștere până la 5000 de lei, atunci diferența dintre costul pentru buget și încasările suplimentare ar fi în jur de 260 de milioane fără a considera că Guvernul oricum trebuie să crească salariile anul viitor. Din astea 260 de milioane o parte ar fi amortizate și de creșterea normală a salariilor de anul viitor. Deci vorbim de un cost la buget probabil de sub 200 de milioane”, a explicat Spatari, care a mai precizat că ministerul Finanțelor urmează să se expună în acest sens.

În prezent, salariul minim garantat este de 3500 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#salarii moldova #salariul minim garantat Moldova #salariul minim Moldova 2023

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.