Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță acțiuni de protest în cazul în care majorările salariale pentru angajații din Educație și Cercetare, prevăzute pentru 1 septembrie 2026, nu vor fi aplicate. Decizia a fost luată la 10 august, în cadrul unei ședințe extraordinare a Biroului Executiv al Federației.

Sindicaliștii susțin că intrarea în vigoare a majorărilor salariale prevăzute de Legea nr. 270 rămâne incertă, în pofida angajamentelor asumate anterior de Guvern. FSEȘ consideră că o eventuală amânare ar reprezenta o încălcare a promisiunilor făcute angajaților din domeniul educației și cercetării.

„În cadrul Comisiei de Consultări și Negocieri Colective MEC-FSEȘ nu a fost găsit un compromis. S-au propus câteva variante, inclusiv ca perioada în care efectele majorărilor salariale nu se vor resimți să fie acoperită prin compensații financiare de 3.000–4.000 lei, în funcție de șarja didactică și alte criterii. Această soluție provizorie nu poate substitui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie 2026”, anunță Federația Sindicală a Educației și Științei.

FSEȘ îi cere premierului Vasile Tofan să respecte angajamentele Guvernului și solicită un calendar „concret, clar și asumat” privind majorările salariale.

În același timp, Federația a stabilit un calendar de acțiuni sindicale. Pe 19 august, când proiectul de modificare a Legii nr. 270 urmează să fie supus votului în ședința Guvernului, FSEȘ anunță o acțiune de pichetare în fața instituției.

Dacă majorările nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, sindicaliștii spun că vor declanșa proteste naționale pe parcursul întregii luni septembrie.

Pentru 1 octombrie, FSEȘ anunță posibilitatea declarării „Stării de Urgență în Educație”, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, este planificată o acțiune sindicală națională, inclusiv cu boicotarea festivităților oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.