Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Sindicatele și patronatele cer Parlamentului să păstreze scutirea de impozit pe venit: „Nu este un privilegiu fiscal”

11 Sept. 2026, 09:26
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
11 Sept. 2026, 09:26 // Economie //  Realitatea.md

Sindicatele și patronatele din Republica Moldova ar putea ajunge să achite 12% impozit pe venit, dacă Parlamentul va susține propunerea de eliminare a scutirii fiscale de care beneficiază în prezent. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) cer deputaților să renunțe la această modificare, scrie Bani.md.

Solicitarea a fost făcută într-un demers comun adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și Comisiei economie, buget și finanțe. Documentul este semnat de președintele CNSM, Igor Zubcu, și președinta CNPM, Ana Groza.

Cele două organizații spun că sunt profund îngrijorate de amendamentul inclus în proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale. Modificarea prevede eliminarea scutirii de la impozitul pe venit pentru organizațiile sindicale și patronale.

CNSM și CNPM atrag atenția că sindicatele și patronatele nu sunt organizații comerciale.

„Veniturile organizațiilor sindicale și patronale provin prioritar din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt destinate realizării obiectivelor statutare. Aceste resurse finanțează activitățile de reprezentare, consultare și apărare a intereselor membrilor și nu constituie profit distribuit acestora”, se arată în demers.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor spun că un impozit de 12% le-ar reduce resursele disponibile pentru activitățile pe care le desfășoară în interesul membrilor.

„Diminuarea acestor resurse ar putea afecta capacitatea partenerilor sociali de a-și exercita funcțiile statutare și de a participa efectiv și independent la dialogul social, inclusiv la consultarea și elaborarea politicilor publice și în cadrul mecanismelor de dialog social tripartit”, susțin CNSM și CNPM.

CNSM și CNPM cer Parlamentului să mențină actualul regim și să includă expres asociațiile sindicale și patronale în lista organizațiilor necomerciale prevăzută de articolul 52 alineatul (1) din Codul fiscal.

În demers sunt invocate și standardele Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea de asociere. Cele două organizații susțin că principiile OIM permit aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv facilități fiscale, pentru dezvoltarea organizațiilor patronale și ale lucrătorilor.

„Menținerea regimului fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale nu trebuie privită ca un privilegiu fiscal, ci ca o măsură care contribuie la păstrarea capacității instituționale și a autonomiei partenerilor sociali, necesare exercitării atribuțiilor prevăzute de lege și participării efective la dialogul social”, se mai arată în demers.

CNSM și CNPM au solicitat o întrevedere cu reprezentanții Parlamentului pentru a discuta modificarea propusă și proiectul politicii fiscale pentru anul 2027.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.