Rusia colectează datele moldovenilor și le transmit escrocilor, informează Serviciul de Informații și Securitate. Autoritatea notează că ofițerii responsabili de operațiune acumulează prin diferite metode detaliile despre cetățenii noștri, inclusiv din baze de date vândute ilegal pe Dark Web.

Informațiile mai sunt extrase ilegal prin spargerea serverelor private, precum și preluate din baza de date colectată de grupul criminal organizat Șor în ultimii ani, care conține informații despre circa 145.000 cetățeni ai țării noastre.

„Evaluarea informațiilor deținute indică asupra unor baze de date detaliate care conțin nume și prenume, adrese de e-mail, telefon, adrese de domiciliu, dar și copii ale actelor de identitate. Informațiile colectate sunt ulterior transmise în adresa grupurilor criminal organizate, cu acoperire transfrontalieră, pentru a fi utilizate în acțiuni de escrocherii și sustragere a fondurilor de pe cardurile bancare a cetățenilor, dar și în numerar”, informează serviciul de presă al SIS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Serviciului, acțiunile au loc în contextul „războiului hibrid de subminare a stabilității naționale”. Potrivit lor, astfel Kremlinul încearcă să creeze sentimentul de nesiguranță și neîncredere în societate.

„Îndemnăm cetățenii Republicii Moldova să nu ofere datele persoanele unor persoane necunoscute sau unor presupuse companii care oferă oportunități de investiții cu câștig rapid, să nu ofere parole sau alte date de securitate prin telefon și să verifice suplimentar orice acțiune prin care li se solicită coduri sau bani. Recomandăm cetățenilor să sesizeze de urgență astfel de situații dubioase la cea mai apropiată unitate de poliție sau prin apel la 112”, precizează serviciul de presă al SIS, menționând că băncile au fost informate, iar instituțiile statului întreprind măsurile necesare pentru a preveni fenomenul.

Conform statisticilor, doar în anul 2025, prejudiciile cauzate cetățenilor Republicii Moldova prin intermediul escrocheriilor online au depășit 270 de milioane de lei. În primul trimestru al anului 2026, mai mult de un milion de apeluri calificate drept frauduloase au fost blocate.

Săptămâna trecută, în Parlament au avut loc audieri, pe platforma Comisiei securitate, apărare și ordine publice, cu referire la subiect. Reprezentanții SIS nu au participat la reuniune și nu au prezentat vreun raport.

#baze de date #escrocherii #moldoveni #Rusia #SIS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.