Moldova vrea să împrumute de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) 143,5 milioane de euro. Banii vor fi utilizați pentru optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău.

Decizia de a iniția negocierile a fost aprobată de cabinetul de miniștri în ședința de miercuri, 13 noiembrie. Urmează să fie instalate 2510 puncte termice individuale (PTI), iar 1665 de blocuri de locuit să treacă la distribuția orizontală a agentului termic. Astfel, potrivit reprezentanților Ministerului Energiei, se va contribui la reducerea pierderilor de căldură cu până la 30%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept urmare, consumatorii vor avea posibilitatea de a conecta sau deconecta încălzirea în apartamente și vor putea regla în mod individual consumul de energie.

Lucrările mai prevăd izolarea termică a blocurilor, reabilitarea rețelelor termice primare și construcția a două stații de pompare. Datorită măsurilor, urmează să fie reduse costurile pentru consumatori și să scadă volumul emisiilor de carbon.

Valoarea totală a proiectului constituie 326 de milioane de euro, dintre care circa 40 milioane de euro ne vor fi acordați sun formă de grant.

Echipa de negociatori, condusă de ministrul Victor Parlicov, urmează să clarifice condițiile împrumutului și termenii de rambursare a creditului către BERD, dar și alte chestiuni ce țin de acordul care urmează să fie semnat.

#BERD #blocuri #Chisinau #împrumut #înălzire

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.