La doi ani de la implementare, sistemul eRețeta a emis peste 15 milioane de prescripții electronice, facilitând accesul mai rapid și mai simplu la medicamente compensate pentru aproape 900 de mii de beneficiari. Potrivit Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, platforma s-a impus ca unul dintre cele mai utilizate servicii digitale din sectorul sănătății.

Sistemul este utilizat de peste 2 500 de medici și 3 000 de farmaciști. Acesta funcționează la nivel național și oferă acces la tratamente în toate regiunile Moldovei.

Potrivit CNAM, aproximativ 38% din populația țării beneficiază de acest sistem. În același timp, suma utilizată pentru medicamentele și dispozitivele medicale compensate a atins 1,3 miliarde de lei în 2025.

„eRețeta a eliminat barierele birocratice, a oferit medicilor și farmaciștilor un instrument modern și, cel mai important, a asigurat cetățenilor acces rapid și sigur la tratamentele necesare. Acest succes este rezultatul colaborării dintre instituțiile medicale, farmaciști și echipa CNAM”, a specificat directorul instituției Ion Dodon.

Digitalizarea rețetelor compensate a adus beneficii clare: nu mai este nevoie de rețete pe hârtie, timpul de așteptare s-a redus, datele sunt verificate rapid, informațiile circulă mai ușor între instituțiile medicale, iar riscul de greșeli la prescriere este mai mic.

Totodată, eRețeta a îmbunătățit transparența și controlul asupra banilor publici, prin monitorizarea prescripțiilor în timp real. Pacienții beneficiază de un proces mai simplu și mai sigur, fără erori sau dublări de tratament.

CNAM intenționează să dezvolte sistemul, introducând notificări și alerte pentru pacienți, precum și facilități pentru tratamente peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAM #eRețeta #prescripții medicale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.