Peste 165.000 de persoane au primit medicamente și dispozitive medicale compensate, prescrise în luna noiembrie prin intermediul Sistemului informațional automatizat eRețeta. În acest sens, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a transferat farmaciilor contractate peste 105 milioane de lei pentru produsele farmaceutice compensate eliberate luna trecută, cu circa 1,9 milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

„Din această sumă, aproximativ 99 de milioane de lei au fost alocați pentru medicamente compensate. Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator – peste 49 de milioane lei pentru cca 116 mii de pacienți. Sume semnificative au fost alocate pentru preparatele utilizate în tratamentul bolilor endocrine, de nutriție și metabolism. Este vorba despre medicamente în valoare totală de cca 34 de milioane de lei pentru 67 de mii de beneficiari.

Costul mediu al preparatelor compensate per beneficiar a fost de 636 de lei. Cel mai costisitor tratament cu medicamente compensate a fost pentru malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale, înregistrând un cost mediu de circa 4000 de lei per pacient”, transmite CNAM.

Totodată, de dispozitive medicale compensate au beneficiat circa 22 de mii de cetățeni, iar suma alocată pentru aceste produse a fost de peste 6,4 milioane de lei. Potrivit datelor generate de Sistemul informațional automatizat „eRețeta pentru medicamente și dispozitive medicale compensate”, în luna noiembrie au fost valorificate în jur de 284 de mii de rețete electronice prin intermediul a 1706 farmacii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv cei din cadrul unităților de primiri urgențe și cei care prestează servicii de îngrijiri comunitare și îngrijiri paliative la domiciliu. La farmacie, cetățenii pot ridica medicamentele sau dispozitivele medicale compensate cu prezentarea doar a buletinului de identitate.

#CNAM #medicamente compensate #noiembrie #persoane

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.